Interviu: Care sunt, de fapt, atribuțiile Președintelui României? Ce așteptări putem avea de la el, conform unui fost Președinte al CCR

1. avocatnet.ro: Ce atribuții are Președintele în numirea unui Prim-ministru? Îl poate schimba în orice moment și în orice condiții?

Augustin Zegrean: Potrivit art. 85 din Constituție, Președintele României desemnează un candidat în funcția de Prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. După revizuirea Constituției din 2003, Președintele nu poate revoca Premierul. Schimbarea Guvernului se poate face numai printr-o moțiune de cenzură votată de Parlament.

Augustin Zegrean: Judecătorii CCR, în număr de nouă, sunt numiți astfel: trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei - de Senat și trei - de Președintele României. Mandatul judecătorilor este de nouă ani și nu poate fi prelungit sau reînnoit. CCR se înnoiește cu trei dintre judecătorii ei din trei în trei ani. Astfel, Președintele României desemnează câte un judecător din trei în trei ani. Judecătorii CCR sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe durata acestuia. Președintele României nu poate schimba judecătorii pe care i-a numit în funcție și nici pe cei numiți de Camerele Parlamentului pe durata mandatului acestora.

3. avocatnet.ro: Președintele are atribuții în zona legislativă?

Augustin Zegrean: Președintele n-are atribuții în zona legislativă și nu poate iniția legi sau ordonanțe. El doar promulgă legile adoptate de Parlament. Președintele nu are drept de inițiativă legislativă. Atribuțiile lui în acest domeniu se rezumă la promulgarea legii. El poate refuza doar de două ori o lege: o dată ca s-o trimită la CCR și o dată ca s-o întoarcă la Parlament pentru reexaminare. Președintele nu are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament, dar poate să solicite Parlamentului reexaminarea legii o singură dată. El poate, de asemenea, să sesizeze CCR pentru verificarea legilor înainte de promulgare.

4. avocatnet.ro: Având în vedere rolul constituțional al Președintelui de a veghea la respectarea Constituției și de a asigura medierea, cum se diferențiază concret această atribuție de rolul CCR în asigurarea supremației Legii fundamentale?

Augustin Zegrean: Conform Constituției, Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. El are rolul constituțional de a veghea la respectarea Constituției și de a asigura medierea. Când constată existența unor conflicte între puterile statului sau între instituțiile fundamentale ale acestuia, poate sesiza CCR pentru soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice. CCR este garantul supremației Constituției; ea nu doar „veghează” la respectarea ei. Numai CCR poate declara neconstituționalitatea unei legi.

5. avocatnet.ro: România are un design constituțional semiprezidențial, iar Președintele este considerat extrem de influent datorită legitimității provenite direct din votul cetățenilor. Cum se manifestă această influență în procesul decizional și politic, având în vedere că puterea de guvernare formală revine Guvernului și Parlamentului?

Augustin Zegrean: Constituția României prevede separația puterilor în stat: legislativă, executivă și judecătorească. În România, puterea executivă este bicefală - Președintele și Prim-ministruul conduc puterea administrativă. Echilibrul constă în faptul că Președintele colaborează cu Prim-ministrul și cu Guvernul la administrarea țării. Exemple de colaborare/echilibru includ faptul că Președintele desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru și numește Guvernul, dar numai după ce acesta a obținut votul de încredere al Parlamentului. Președintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită. Președintele poate participa la ședințele Guvernului. Pentru asigurarea echilibrului, anumite acte (decrete) ale Președintelui sunt contrasemnate de Prim-ministru.

6. avocatnet.ro: Președintele are atribuții semnificative în politica externă și reprezintă statul pe plan internațional. Cum se coordonează aceste atribuții cu cele ale Guvernului și ale Ministerului Afacerilor Externe și care este impactul direct al Președintelui asupra direcției politicii externe a României?

Augustin Zegrean: Președintele are atribuții semnificative în politica externă și reprezintă statul pe plan internațional. Președintele încheie tratate internaționale în numele României, acestea fiind negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Președintele, la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României. Președintele reprezintă România la ședințele Consiliului European.

7. avocatnet.ro: Conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării oferă Președintelui acces la informații esențiale și un rol-cheie în deciziile privind securitatea națională. Cât de important este acest instrument în exercitarea influenței Președintelui și cum funcționează, în practică, procesul decizional în cadrul Consiliului?

Augustin Zegrean: Președintele țării este și Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Conducerea Consiliului oferă Președintelui acces la informații esențiale și un rol-cheie în deciziile privind securitatea națională. În CSAT, deciziile se adoptă prin votul membrilor.

8. avocatnet.ro: Președintele are obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituției, inclusiv a prevederilor referitoare la integrarea europeană și euroatlantică a României. Deși nu poate scoate formal țara din UE sau NATO, un Președinte poate influența negativ poziția României? Prin ce mecanisme ar putea un Președinte, chiar fără atribuții formale de dezangajare, să afecteze parcursul european și euroatlantic al țării?

Augustin Zegrean: Președintele are obligația constituțională de a veghea la respectarea Constituției, inclusiv a prevederilor referitoare la integrarea europeană și euroatlantică a României. Aderarea României la NATO și la UE s-a făcut prin legea adoptată de Parlament în ședință comună, cu o majoritate de două treimi. Prevederile tratatelor constitutive ale UE și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Parlamentul, Președintele României și Autoritatea Judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor din actul aderării. Deși nu poate scoate formal țara din UE sau NATO, Președintele reprezintă România la ședințele Consiliului European.