UPDATE: Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030, pe masa Guvernului

De reținut, pe scurt:

• Planul include măsuri pentru informarea părților implicate, dezvoltarea infrastructurii digitale, sprijinirea negocierilor sectoriale și monitorizarea egalității de remunerație între femei și bărbați.
• Ministerul Muncii recunoaște deficiențele Inspecției Muncii în implementarea dialogului social și prevede măsuri pentru creșterea capacității instituționale și formarea inspectorilor.

Proiectul de HG privind aprobare a Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030, pus în iunie în dezbatere la Ministerul Muncii, realizează transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Directiva impune statelor membre să promoveze negocierile colective ca mijloc de creștere a protecției lucrătorilor, cu accent pe asigurarea unui nivel de trai adecvat și acoperirea cât mai largă a salariaților prin convenții colective. România, având o rată foarte scăzută de acoperire a negocierilor colective, în contextul în care dezideratul exprimat la nivelul directivei e de cel puțin 80%, este obligată să adopte un plan național cu măsuri clare pentru susținerea dialogului social.

Notă: Datele prezentate în raportul de activitate pe 2024 publicat de Inspecția Muncii pentru anul precedent indică o tendință clară de creștere a numărului de CCM-uri înregistrate în ultimii ani. Comparativ cu anul 2022 — ultimul an în care s-a aplicat vechea Lege privind dialogul social — se remarcă o triplare a numărului de contracte colective înregistrate: de la 519 în 2022, la 7.790 în 2023 și 9.034 în 2024. 

Planul detaliază cinci direcții majore de acțiune, pe o perioadă de cinci ani (2025-2030):

• Promovarea asocierii și a negocierii colective: informare și sensibilizare a salariaților, angajatorilor și organizațiilor sindicale/patronale despre drepturile și obligațiile în materie de negociere colectivă; diseminare largă a informațiilor, inclusiv prin rețele sociale și platforme publice și informare targetată pe sectoare vulnerabile, pe teme precum munca decentă, egalitatea de șanse, adaptarea la digitalizare și schimbări climatice.
  
  
• Consolidarea asistenței administrative: dezvoltarea infrastructurii de dialog social (baze de date deschise, platforme digitale pentru transparență și colaborare); monitorizarea și promovarea egalității de remunerație între femei și bărbați; sprijinirea negocierilor pentru forme atipice de muncă (platforme digitale, muncă atipică), corelat cu transpunerea directivei privind munca pe platforme.
  
  
• Suport pentru negocierile colective sectoriale și naționale: facilitarea accesului la date și bune practici pentru federații și confederații reprezentative; consolidarea expertizei partenerilor sociali prin dezbateri, webinarii și consultări periodice; facilitarea dialogului la cererea partenerilor sociali.
  
  
• Negocieri colective la nivel de unitate și sectorial: mandatarea reprezentanților statului în instituții și companii cu capital de stat să inițieze sau să susțină demararea negocierilor colective; monitorizarea periodică a evoluției negocierilor, identificarea și deblocarea obstacolelor.
  
  
• Întărirea capacității instituționale: creșterea rolului și capacității direcției de dialog social și a Inspecției Muncii, inclusiv prin formare profesională; monitorizarea activității Inspecției Muncii, cu posibilitatea de a propune modificări legislative pentru a susține dialogul social și respectarea contractelor colective.

În forma inițială pus în dezbatere la Minister, se propusese inclusiv un mecanism de sancționare a celor care refuză participarea la dialogul social sectorial - nu era vorba însă de o sancțiune de tip contravențional sau financiar, ci de suspendarea legitimității de participare în dialogul social la nivel național pentru acele organizații care refuză negocierea sectorială. Această sancțiune nu se mai regăsește însă în forma actuală a proiectului. Cu toate acestea, proiectul încă mai menționează ideea de „sancționare disuasivă”, dar fără a o dezvolta. 

Ministerul Muncii recunoaște că Inspecția Muncii are nevoie de oameni noi și de formare profesională

Rolul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale este unul central în planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030. Inspectoratele sunt deja responsabile cu informarea și sensibilizarea privind drepturile de asociere, negociere colectivă și obligațiile legale ale angajatorilor și angajaților, la nivelul inspectoratelor se înregistrează contractele colective încheiate la nivel de unitate și tot inspecția are rol în concilierea conflictelor colective de muncă. 

În proiectul de plan pus în dezbatere, Ministerul Muncii recunoaștea însă o problemă evidentă a inspectoratelor: lipsa acută de personal și insuficienta calificare a acestora, motiv pentru care planul prevede creșterea rolului si a capacității instituționale a Inspecției Muncii, dar și formarea profesională specifică pentru inspectorii de muncă ce se ocupă de dialogul social și de verificarea respectării contractelor colective, modernizarea și digitalizarea proceselor administrative și de control (dezvoltarea de baze de date, acces la informații relevante, instrumente digitale de monitorizare).

Atenție! Prevederile proiectului de HG se vor aplica după ce acesta este aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.