Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030: sancționarea partenerilor ce refuză dialogul social și creșterea capacității Inspecției Muncii

De reținut, pe scurt:

• Planul de acțiune 2025-2030 pentru negocieri colective implementează Directiva UE 2022/2041, cu cinci direcții principale și măsuri pentru creșterea ratei de acoperire a contractelor colective.
• Organizațiile sindicale sau patronale care refuză participarea la dialogul social sectorial riscă să-și piardă legitimitatea de a participa la nivel național.
• Inspecția Muncii va beneficia de resurse suplimentare de personal și formare profesională pentru a sprijini implementarea planului și monitorizarea contractelor colective.
• Raportarea periodică către Ministerul Muncii va fi esențială pentru monitorizarea progresului, cu date despre gradul de acoperire al contractelor colective și obstacolele identificate.

Proiectul de HG privind aprobare a Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025-2030, pus recent în dezbatere la Ministerul Muncii, realizează transpunerea Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Directiva impune statelor membre să promoveze negocierile colective ca mijloc de creștere a protecției lucrătorilor, cu accent pe asigurarea unui nivel de trai adecvat și acoperirea cât mai largă a salariaților prin convenții colective. România, având o rată foarte scăzută de acoperire a negocierilor colective, în contextul în care dezideratul exprimat la nivelul directivei e de cel puțin 80%, este obligată să adopte un plan național cu măsuri clare pentru susținerea dialogului social.

Notă: Datele prezentate în raportul de activitate publicat recent de Inspecția Muncii pentru anul precedent indică o tendință clară de creștere a numărului de CCM-uri înregistrate în ultimii ani. Comparativ cu anul 2022 — ultimul an în care s-a aplicat vechea Lege privind dialogul social — se remarcă o triplare a numărului de contracte colective înregistrate: de la 519 în 2022, la 7.790 în 2023 și 9.034 în 2024. Planul detaliază cinci direcții majore de acțiune, pe o perioadă de cinci ani (2025-2030):

• Promovarea asocierii și a negocierii colective: informare și sensibilizare a salariaților, angajatorilor și organizațiilor sindicale/patronale despre drepturile și obligațiile în materie de negociere colectivă; diseminare largă a informațiilor, inclusiv prin rețele sociale și platforme publice și informare targetată pe sectoare vulnerabile, pe teme precum munca decentă, egalitatea de șanse, adaptarea la digitalizare și schimbări climatice.
  
  
• Consolidarea asistenței administrative: dezvoltarea infrastructurii de dialog social (baze de date deschise, platforme digitale pentru transparență și colaborare); monitorizarea și promovarea egalității de remunerație între femei și bărbați; sprijinirea negocierilor pentru forme atipice de muncă (platforme digitale, muncă atipică), corelat cu transpunerea directivei privind munca pe platforme.
  
  
• Suport pentru negocierile colective sectoriale și naționale: facilitarea accesului la date și bune practici pentru federații și confederații reprezentative; consolidarea expertizei partenerilor sociali prin dezbateri, webinarii și consultări periodice; facilitarea dialogului la cererea partenerilor sociali.
  
  
• Negocieri colective la nivel de unitate și sectorial: mandatarea reprezentanților statului în instituții și companii cu capital de stat să inițieze sau să susțină demararea negocierilor colective; monitorizarea periodică a evoluției negocierilor, identificarea și deblocarea obstacolelor; sancțiuni pentru neimplicare: partenerii sociali care refuză participarea la dialogul sectorial pot pierde legitimitatea de a participa la nivel național.
  
  
• Întărirea capacității instituționale: creșterea rolului și capacității direcției de dialog social și a Inspecției Muncii, inclusiv prin formare profesională; monitorizarea activității Inspecției Muncii, cu posibilitatea de a propune modificări legislative pentru a susține dialogul social și respectarea contractelor colective.

Instituțiile și autoritățile implicate în ducerea la îndeplinire a măsurilor din acest plan vor trebui să raporteze cel puțin anual către Ministerul Muncii progresele realizate: campanii de informare, sesiuni de instruire, întâlniri de dialog social, dezvoltare de baze de date, acțiuni de sprijin pentru negocierea colectivă etc. Ministerul vrea să obțină date statistice relevante pentru monitorizarea gradului de acoperire cu contracte colective, numărul și tipul contractelor încheiate, numărul de salariați și angajatori informați, numărul de organizații implicate, domeniile și sectoarele vizate, stadiul negocierilor colective, rezultate ale dialogului social, evoluții în implementarea măsurilor, dar și obstacolele identificate. Practic, rapoartele trimise la termenele prevăzute de planul de acțiuni reprezintă „coloana vertebrală” a mecanismului de monitorizare, evaluare și adaptare a acestui plan, el urmând a fi revizuit, eventual, cel mai devreme înainte de epuizarea perioadei de referință de cinci ani, în urma consultărilor cu partenerii de dialog social.

Partenerii sociali care refuză participarea la dialogul sectorial pot pierde legitimitatea de a participa la nivel național

Pentru contextul dialogului social din România, unde participarea reală și implicarea partenerilor sociali sunt frecvent deficitare, ministerul a propus în proiectul acestui plan pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030, un mecanism de sancționare a celor care refuză participarea la dialogul social sectorial - nu e vorba însă de o sancțiune de tip contravențional sau financiar.

Concret, ministerul propune suspendarea legitimității de a mai participa în dialogul social la nivel național pentru acele organizații care refuză participarea la negocierea sectorială, deși sunt legal îndreptățite și au fost invitate în mod formal. Vizate sunt organizațiile sindicale și patronale reprezentative la nivel sectorial, adică acele entități care, potrivit Legii dialogului social nr. 367/2022, îndeplinesc condițiile de reprezentativitate și au dreptul legal de a participa la negocierea colectivă la nivel de sector.

Sancțiunea se va aplica doar dacă aceste organizații, deși au fost invitate de alte organizații similare îndreptățite să participe la negocierea sectorială, refuză nejustificat participarea la dialogul social la acest nivel. 

„(...) ministerul responsabil cu dialogul social va promova, în calitatea sa de inițiator de acte normative, propuneri de reglementare prin care partenerilor sociali îndreptățiți conform legii să participe la negocierea sectorială, care refuză să participe la dialogul social la nivel sectorial, deși au primit invitația de a participa din partea altor organizații similare îndreptățite să participe la negocierea sectorială, să li se suspende legitimitatea de a mai participa în dialogul social la nivel național.”

Sancțiunea este gândită ca o măsură disuasivă, menită să oblige partenerii sociali să fie activi și responsabili în exercitarea rolului de negociere la nivel sectorial, evitând blocajele frecvente din sistem.

Ministerul Muncii recunoaște că Inspecția Muncii are nevoie de oameni noi și de formare profesională

Rolul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale este unul central în planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030. Inspectoratele sunt deja responsabile cu informarea și sensibilizarea privind drepturile de asociere, negociere colectivă și obligațiile legale ale angajatorilor și angajaților, la nivelul inspectoratelor se înregistrează contractele colective încheiate la nivel de unitate și tot inspecția are rol în concilierea conflictelor colective de muncă. 

În proiectul de plan pus în dezbatere, Ministerul Muncii recunoaște însă o problemă evidentă a inspectoratelor: lipsa acută de personal și insuficienta calificare a acestora, motiv pentru care planul prevede: creșterea efectivului de personal acolo unde este justificat de volum și complexitate, formarea profesională specifică pentru inspectorii de muncă ce se ocupă de dialogul social și de verificarea respectării contractelor colective, modernizarea și digitalizarea proceselor administrative și de control (dezvoltarea de baze de date, acces la informații relevante, instrumente digitale de monitorizare).

Atenție! Prevederile proiectului de HG se vor aplica după ce acesta este aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.