avocatnet.ro 
Potrivit Codului Muncii, pentru salariații care aparțin altor confesiuni creștine (de exemplu, romano-catolici, greco-catolici, reformați), zilele libere pentru Paște și Rusalii se acordă în funcție de calendarul religios al confesiunii respective, și nu potrivit calendarului ortodox sau simultan cu sărbătorile acestuia.
În ceea ce privește salariații care aparțin unor religii non-creștine, aceștia au dreptul acestora de a beneficia de câte două zile libere pentru fiecare dintre cele trei mari sărbători religioase proprii, cât și a celor 17 libere legale de care se bucură salariații creștini.
În acest context, angajatorii au obligația de a permite salariaților de religii non-creștine să își exercite dreptul la aceste zile libere fără ca acest lucru să afecteze beneficiul celorlalte zile legale nelucrătoare.
„Zilele libere (...) pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual”, prevede actul normativ.
De exemplu, un angajat de religie musulmană poate solicita zile libere pentru Eid al-Fitr sau Eid al-Adha, iar acestea nu vor substitui sau înlocui alte zile libere naționale, cum ar fi 1 decembrie sau 1 iunie.
Totodată, trebuie subliniat că zilele libere legale stabilite la nivel național nu pot fi refuzate de angajator, indiferent de religia angajatului sau de componența confesională a colectivului. Cu alte cuvinte, dacă prima zi de Paște ortodox este zi liberă legală, un salariat ortodox are dreptul să nu lucreze în acea zi, chiar dacă majoritatea colegilor nu sărbătoresc atunci.
Legea nu condiționează acordarea zilelor libere de religia majoritară a angajaților dintr-o unitate, iar angajatorul este obligat să respecte acest drept individual.
Ramona_zz 
Tania D