• Proiectul de lege privind mecanismul de plată al pensiilor private a fost declarat neconstituțional de CCR, urmând să fie retrimis în Parlament pentru modificări.
• Inițiativa prevedea retragerea a 30% din activul personal sub formă de plată unică, iar bolnavii oncologici ar fi putut încasa integral suma acumulată.
• Legislația actuală reglementează doar faza de acumulare a pensiilor private, lipsind un mecanism standardizat pentru faza de plată către beneficiari.

Potrivit comunicatului CCR, au fost admise, astăzi, sesizările formulate în privința proiectului de lege adoptat de Parlament în luna octombrie privind stabilirea modalității de plată a pensiilor private, constatând neconstituționalitatea acestuia.

Magistrații au menționat că în urma analizei dispozițiilor legii, rezultă că aceasta nu respectă cerințele privind accesibilitatea, claritatea, precizia și previzibilitatea normelor, precum și principiile legalității și proporționalității ce trebuie avute în vedere la reglementarea infracțiunilor și contravențiilor incluse în actul adoptat de Parlament.

„Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii”, a motivat CCR.

Astfel, proiectul de lege se întoarce în Parlament pentru reluarea de la zero a procesului de legiferare, parlamentarii fiind obligați să-l modifice. 

La jumătatea lunii octombrie, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat, cu amendamente, proiectul de lege privind plata pensiilor private în România care prevedea  introducerea unor mecanisme clare pentru transformarea activelor personale ale participanților în venituri lunare la pensionare.

Pentru a înțelege mai bine necesitatea reglementării, merită explicat că România are, de ceva ani, un sistem de pensii private structurat pe trei componente:

• Pilonul II: pensii administrate privat (Legea nr. 411/2004);
• Pilonul III: pensii facultative (Legea nr. 204/2006);
• Pensii ocupaționale (Legea nr. 1/2020).

Toate aceste acte reglementează exclusiv faza de acumulare, adică perioada în care contribuabilul plătește contribuții și acumulează activ în contul personal. În lipsa unei legi care să reglementeze faza de plată, pensionarii pot primi acum doar o plată unică sau plăți eșalonate timp de maximum cinci ani, dar numai la cerere și fără un mecanism standardizat.

În acest sens, proiectul prevedea un mecanism de plată, în funcție de opțiunea participantului și de nivelul activului, respectiv fonduri de retragere programată și fonduri de plată viagere. De asemenea, era precizată și posibilitatea unei retrageri inițiale de 30% pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru, iar perioada minimă de distribuire a plăților să fie de opt ani.

Pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, proiectul stabilea posibilitatea acordării, la cerere, a întregii valori a activului personal sub forma unei plăți unice.

Opțiunea retragerii ar fi urmat, potrivit proiectului, să fie obligatoriu prevăzută în contractele de plată. 

Dacă proiectul ar fi intrat în vigoare, persoanele care alegeau să scoată 30% din bani ar fi datorat CASS de 10% pentru partea care depășește 3.000 de lei, precum și impozit pe câștigul de capital, calculat cu luarea în considerare a aceluiași plafon și a contribuției deja achitate. În total, impozitarea ajungea la circa 12-13% din valoarea activului retras.

În schimb, pentru cei care ar fi ales plata eșalonată, sub forma unor tranșe lunare mai mici de 3.000 de lei, nu s-ar mai fi datorat nici CASS, nici impozit, iar sumele rămase în fond ar fi continuat să aducă randament.

Pe lângă modificările menționate anterior, proiectul de lege reglementa și condițiile în care ar fi putut funcționa furnizorii de pensii private și extindea lista celor ar fi putut administra fondurile de plată, incluzând, pe lângă administratorii de fonduri de pensii private, și societăți de asigurare de viață, societăți de administrare a investițiilor, societăți pe acțiuni înființate conform Legii nr. 31/1990. De asemenea, ar fi putut opera în acest sistem și entități autorizate din UE/SEE sau din state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în baza reglementărilor europene.

În fine, pe final erau stabilite și norme privind răspunderea civilă, contravențională și penală a furnizorilor, a depozitarilor, auditorilor și altor entități implicate în administrarea fondurilor de plată, în cazul în care aceștia cauzează prejudicii participanților.

Potrivit expunerii de motive atașate proiectului declarat neconstituțional, inițiatorii au menționat că inițiativa legislativă a fost determinată atât de angajamentele asumate de România în procesul de aderare la OCDE, cât și de presiunile demografice anticipate pentru următorul deceniu. Inițiatorii susțineau în expunerea de motive că volumul acestor plăți a crescut semnificativ în ultimii ani, doar în perioada 2011–2024, în Pilonul II s-au făcut plăți de peste 1,45 miliarde lei, iar în Pilonul III, aproape 500 de milioane de lei.

De asemenea, plățile eșalonate, introduse în practică din 2018, au început să fie solicitate tot mai frecvent, pe fondul valorii mai mari a activelor și al conștientizării că aceste sume reprezintă venituri lunare de pensie.

Astfel, în contextul presiunilor demografice anticipate pentru anii 2030 și ulterior, când va începe pensionarea în masă a unei generații consistente de participanți, lipsa unui cadru juridic clar devine o vulnerabilitate majoră. Proiectul de lege răspunde tocmai acestei urgențe, stabilind un sistem complet de plată a pensiilor private, inspirat din modelele altor state membre ale Uniunii Europene și aliniat cerințelor OCDE.