Analiză: Avizarea tacită în construcții, benefică și în practică sau doar în teorie? Ce spun specialiștii

• Antreprenorii privesc cu scepticism eficiența măsurii, considerând că succesul depinde de aplicarea practică, nu de intenția declarată.
• Autoritățile locale consideră măsura ineficientă, argumentând că problema reală constă în deficitul de personal, blocarea angajărilor și salarizarea necorespunzătoare a specialiștilor.
• Avocații întrevăd perspectiva unei scurtări a duratei de aprobare a documentațiilor de urbanism și a autorizațiilor de construire.

Mai precis, conform OUG 31/2025 (aplicabilă de astă-primăvară), în situația în care o documentație de urbanism sau de autorizare a lucrărilor de construire a fost depusă, iar instituțiile abilitate nu emit solicitări de clarificări, completări sau modificări, nu transmit un aviz (favorabil sau nefavorabil) în intervalul de timp prevăzut de lege și nici nu comunică o scrisoare de respingere motivată, atunci documentația este considerată a fi completă și corectă. Prin urmare, se prezumă că avizele sunt acordate tacit.

O consecință directă a acestui principiu este că orice aviz emis de autorități după momentul la care aprobarea tacită a fost invocată și a devenit efectivă este lipsit de orice efecte juridice. Această măsură urmărește, cel puțin declarativ, să responsabilizeze autoritățile și să preîntâmpine întârzierile nejustificate în procesul de avizare. Dacă lucrurile stau chiar așa, aflăm de la specialiștii consultați de avocatnet.ro - un antreprenor, o primărie și un avocat.

Perspectiva antreprenorului e una rezervată

Cristian Erbașu, proprietarul Construcții Erbașu, consideră că succesul noii măsuri legislative depinde în totalitate de modul în care va fi aplicată în practică, nu de intenția bună din spatele ei. Manifestând un scepticism temperat și fiind rezervat cu privire la eficiența reală a ordonanței, omul de afaceri a declarat că „măsura a cât de benefică va fi (sau nu) această noutate legislativă va fi dată de modul în care ea va fi aplicată. Că, dacă vom ajunge în situația în care, în ziua de grație, primești o înștiințare că nu ai îndeplinit nu știu ce condiție de detaliu, iar «numărătoarea» se reia, nu se rezolvă nimic.

Ideea este bună. Sau, dacă vreți, intenția, dar haideți să vedem și cum va fi pusă în aplicare. În ceea ce privește efectele acestei ordonanțe, ele țin, teoretic, de faptul că lucrurile ar trebui să meargă mai repede, dar sunt, cel puțin până la proba contrarie, rezervat. Că, dacă te vor lungi la final, vom constata că ordonanța nu aduce nimic nou la nivel de practică. Plus că ar trebui să nu uităm că astfel de prevederi au mai existat, numai că nu a ținut nimeni cont de ele.”

Primăria Bucureștiului consideră măsura ineficientă și forțată

În viziunea Primăriei Municipiului București -- o instituție vizată direct de noile prevederi ale OUG 31/2025 --, soluția reală pentru eficientizare nu este această măsură „forțată”, ci rezolvarea problemelor sistemice: deficitul acut de personal, blocarea angajărilor în administrație și salarizarea necorespunzătoare a specialiștilor.

Primăria susține, în răspunsul către redacția noastră, că reforma autentică în urbanism și avizarea construcțiilor necesită investiții în consolidarea capacității administrative, profesionalizare și digitalizare, nu soluții care ocolesc analiza de specialitate: „Introducerea unui mecanism de avizare tacită, prin simpla depășire a unui termen procedural, este incompatibilă cu natura acestor procese. Avizul operatorilor de rețele, precum și autorizația emisă de autoritățile locale, nu sunt acte formale, ci unele esențiale pentru asigurarea coerenței dezvoltării urbane și a legalității în construcții. Am transmis aceste observații în cadrul discuțiilor informale purtate cu Ministerul Dezvoltării, precum și cu Asociația Municipiilor din România.

Soluția reală pentru reducerea duratei de procesare a documentațiilor urbanistice trebuie să pornească de la consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice locale. Considerăm că este necesară, cel puțin la nivelul municipiilor, dublarea resurselor umane și a experților din cadrul structurilor de specialitate ale arhitectului-șef - atât pe segmentul de avizare/autorizare, cât și în zona de elaborare și analiză a documentațiilor de tip Plan Urbanistic Zonal. În lipsa unui personal suficient, calificat și stabil, nu se pot asigura nici respectarea termenelor procedurale, nici menținerea calității actului administrativ.

Atragem atenția că actualul cadru normativ general (în special OUG succesive inițiate de Guvern începând cu anul 2022 și OUG Trenuleț) blochează efectiv ocuparea posturilor vacante în administrație și afectează grav funcționarea structurilor de urbanism ale municipiilor. În prezent, peste 50% dintre municipiile din România nu au arhitect-șef, iar în multe unități administrativ-teritoriale activitatea de avizare este efectuată cu personal insuficient, suprasolicitat și care nu are studiile prevăzute de Legea 50/1991 în domeniul arhitecturii, urbanismului sau construcțiilor.

O altă problemă constă în faptul că resursa umană în domeniul urbanismului și al autorizării lucrărilor de construire este prost remunerată, în raport cu complexitatea activității și cu consecințele juridice uriașe care decurg din emiterea unui act administrativ care intră în circuitul civil și produce efecte juridice. Acestea sunt problemele reale, problemele de fond care trebuie privite cu seriozitate de către puterea legislativă și executivă. Reforma în domeniul urbanismului nu se poate realiza prin heirupisme, ci prin investiție în competență, profesionalizare și digitalizare, însoțită de un cadru legislativ clar, coerent și realist.”

Avocatul consideră că măsura e benefică

În ceea ce privește analiza făcută din punctul de vedere al unui specialist al dreptului, Oana Marinescu, Avocat senior în cadrul departamentului de Real Estate al Țuca Zbârcea & Asociații, consideră modificările legislative benefice, anticipând o scurtare a duratei de aprobare a documentațiilor de urbanism și a autorizațiilor de construire.

Ea argumentează că principalele avantaje sunt introducerea unor termene legale clare pentru fiecare etapă, instituirea aprobării tacite ca regulă generală și simplificarea procedurilor, cum ar fi limitarea la o singură solicitare de clarificări. De asemenea, avocata a subliniat ca fiind pozitive uniformizarea valabilității avizelor și creșterea transparenței prin informarea rapidă a beneficiarilor:

„Modificările aduse conform OUG 31/2025 pot aduce o serie de efecte benefice, fiind de așteptat o reducere a duratei pentru adoptarea documentațiilor de urbanism, procedură ce anterior avea o durată semnificativă, ca și pentru emiterea autorizațiilor de construire. Astfel, este salutară, în primul rând, introducerea unor termene legale clare pentru:

• transmiterea solicitărilor de completare și clarificare a documentației depuse și, respectiv, pentru transmiterea răspunsului de către beneficiar;

• introducerea documentației tehnice pentru emiterea avizului de oportunitate, ca și pentru alte categorii de avize stabilite de lege, pe agenda comisiilor tehnice specifice, ca și pentru analiza acestora de către comisii;

• emiterea avizelor necesare pentru planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv avizul de oportunitate, ca și pentru emiterea autorizației de construire și, respectiv, pentru reconfirmarea avizelor/acordurilor obținute în cazul revizuirii documentației pentru planurile de urbanism zonale sau de detaliu.

O modificare de primă importanță o reprezintă introducerea ca regulă a avizării tacite, aceasta intervenind în mai multe categorii de situații, respectiv dacă în termenele legale avizele nu sunt emise, nu se emit solicitări de clarificare/modificare sau avize (cu sau fără condiții) sau nu intervine respingerea acordării avizelor - situații în care documentația depusă se consideră completă. Sunt exceptate de la regula avizării tacite avizele în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, ca și emiterea avizului de oportunitate.

Accelerarea procedurii este dată și de instituirea regulilor referitoare la faptul că solicitarea completării, clarificării sau modificării documentației poate interveni o singură dată, în mod motivat, ca și de interzicerea condiționării emiterii avizelor sau acordurilor de obținerea prealabilă a altor avize și acorduri (cu excepția avizului de oportunitate și a avizului arhitectului-șef, în cazul documențiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism).

Actul normativ implementează și o uniformizare a termenului de valabilitate al avizelor și acordurilor. Indiferent de termenele stabilite de procedurile interne ale avizatorilor, acestea rămân în vigoare până la aprobarea acestora, în cazul documentațiilor de urbanism, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, în cazul procedurii de autorizare a lucrărilor de construire, dacă nu intervin elemente noi sau nu se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestora ori soluțiile tehnice la faza de documentație tehnică pentru obținerea autorizației de construire.

Modificările aduse au ca efect și creșterea transparenței, prin instituirea obligației de a anunța beneficiarii și proiectanții cu privire la data la care documentația va fi analizată de comisiile de specialitate și prin accelerarea procedurii de transmitere electronică a avizelor/acordurilor emise către beneficiari în ziua eliberării, ceea ce asigură o informare rapidă și reduce riscurile întârzierilor în emiterea documentației.”