Interdicția desfășurării de activități în clădirile cu bulină roșie: Ce spune legea și ce se întâmplă în practică

• Din ianuarie 2024, activitățile care implică aglomerări de persoane sunt interzise în clădirile încadrate în clasa de risc seismic Rs I ("cu bulină roșie"), conform Legii nr. 426/2023.
• Legea interzice și închirierea sau cedarea folosinței apartamentelor din clădirile cu risc seismic Rs I, iar nerespectarea prevederilor se sancționează cu amenzi între 5.000 și 10.000 lei.
• Autoritățile locale din București susțin că au început notificarea proprietarilor și verificarea operatorilor economici, dar nu oferă date concrete despre sancțiuni sau închideri de activități.
• Verificările independente arată că în București continuă să funcționeze unități de cazare, magazine și alte afaceri în clădiri cu risc seismic ridicat, în ciuda interdicțiilor legale.

Anul trecut a intrat în vigoare interdicția desfășurării de activități care presupun aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic ridicat, cunoscute ca fiind „cu bulină roșie”. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 426/2023, care modifică și completează Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor.

Mai exact, legea interzice desfășurarea de activități permanente sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință, dacă imobilele în care acestea funcționează sunt încadrate, prin expertiză tehnică, în clasa de risc seismic Rs I.

Pentru context, iată clasificarea legală a riscului seismic, așa cum apare în Legea nr. 212/2022:

• Rs I: clădiri cu susceptibilitate de prăbușire totală sau parțială în cazul unui cutremur de proiectare corespunzător stării-limită ultime;

• Rs II: clădiri susceptibile de avariere majoră la același tip de cutremur, cu risc pentru siguranța utilizatorilor, dar cu o probabilitate redusă de prăbușire;

• Rs III: clădiri susceptibile de avariere moderată care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

• Rs IV: clădiri la care se estimează un comportament seismic similar cu cel al imobilelor proiectate conform reglementărilor tehnice actuale.

Aceeași lege precizează că, prin „aglomerare de persoane”, se înțelege situația în care, într-o încăpere, sunt prezente simultan cel puțin 50 de persoane (sau cel puțin 25, în cazul lăcașurilor de cult), iar fiecăreia dintre acestea îi revine o suprafață de pardoseală mai mică de 4 metri pătrați.

Spații publice vizate sunt, printre altele, sălile de spectacol, de expoziții, de lectură, spațiile pentru comerț, structurile turistice de cazare și alimentație publică, cele de asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea.

Pe lângă interdicția privind aglomerările de persoane, Legea nr. 426/2023 prevede expres și interzicerea închirierii sau cedării folosinței apartamentelor din clădiri încadrate în clasa de risc seismic Rs I.

Pentru nerespectarea interdicției, proprietarii sau administratorii clădirilor sau spaţiilor din aceste clădiri, persoane juridice sau fizice, riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Ce spun autoritățile din București

Pentru a verifica modul în care aceste prevederi se aplică la nivelul municipiului București, am transmis mai multe solicitări către autoritățile competente. Printre întrebările adresate s-au numărat: dacă există în prezent operatori economici care desfășoară activități în spații situate în clădiri încadrate în clasa de risc seismic Rs I, câte astfel de spații au fost identificate până acum, dacă au fost efectuate controale de la intrarea în vigoare a interdicției (6 ianuarie 2024), ce sancțiuni au fost aplicate și dacă există o evidență a operatorilor care au fost obligați să își înceteze activitatea în baza noiilor prevederi.

În răspunsul transmis de Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București, instituția ne-a informat că, în baza noilor reglementări, Direcția a solicitat și obținut de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic lista actualizată cu cele 280 de imobile încadrate în clasa Rs I.

Această listă a fost transmisă către primăriile sectoarelor 1 - 6 pentru a dispune conform prevederilor legale în actul de autorizare a activităților comerciale de pe raza municipiului București.

Totodată, autoritatea ne-a comunicat că în prezent sunt înștiințați toți proprietarii/administratorii ai apartamentelor/spațiilor cu altă destinație decât locuință din imobilele expertizate și încadrate în clasa de Risc Seismic RsI, cu privire la obligațiile prevăzute de legislația în vigoare.

„În același timp sunt verificați operatorii economici care desfășoară activități comerciale la parterul acestor imobile, în vederea suspendării activității, conform Legii nr. 212/2022, aplicându-se măsurile legale”, se mai arată în răspuns. 

Pe de altă parte, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic ne-a transmis, în răspunsul primit, o reamintire a prevederilor legale în vigoare și ne-a indicat faptul că lista clădirilor încadrate în clase de risc seismic poate fi consultată pe site-ul instituției. Ceea ce am și făcut.

Ce arată verificările independente

Pornind de la lista publică a clădirilor încadrate în Rs I, am verificat în ce măsură acestea găzduiesc în prezent activități comerciale care intră sub incidența noilor interdicții. Pentru asta, am căutat respectivele adrese pe Google Maps și m-am raportat strict la spațiile care apar marcate cu pin pe hartă, adică acele locații listate public, accesibile oricărui utilizator.

La o primă analiză, cele mai frecvente activități comerciale desfășurate în astfel de clădiri sunt cele de cazare. Am identificat peste 10 unități listate ca spații de tip Airbnb (locuințe închiriate în regim hotelier, pentru perioade scurte de timp - n.red.), majoritatea localizate în centrul orașului.

De exemplu, doar pe traseul dintre zona Lipscani și Piața Romană (și puțin dincolo de aceasta), pe o rază de aproximativ 5 km, am identificat cinci cazări de tip ședere scurtă, aflate în clădiri încadrate în Rs I. În contextul în care legea interzice în mod expres închirierea apartamentelor în aceste imobile, prezența lor pe platformele publice ridică întrebarea: cât de legal este faptul că funcționează, totuși?

Pe lângă aceste unități de cazare, am identificat și alte tipuri de activități desfășurate în clădiri cu bulină roșie: magazine de haine, agenții de turism, anticariate, magazine alimentare, afaceri de tip simigerii, o sală de evenimente și chiar un centru de diagnostic și tratament, localizat în Sector 3. Toate acestea presupun aglomerări de persoane - exact ceea ce legea încearcă să limiteze în astfel de clădiri.

Cât de actuale sunt expertizele? O altă observație importantă ține de vechimea expertizelor tehnice. Analizând datele publicate pe site-ul instituției, am constatat că în cazul a peste jumătate dintre imobilele listate, anul elaborării expertizei tehnice este 1999 sau chiar anterior. Cu alte cuvinte, în multe cazuri au trecut peste două decenii de la evaluarea inițială a riscului seismic.

Totuși, se poate remarca faptul că, în ultimii doi, trei ani, au fost efectuate mai multe expertizări, semn că procesul de actualizare a început să fie reluat.

Deși cadrul legal este clar, aplicarea lui în practică pare să întâmpine dificultăți. Cu toate că autoritățile au început notificările și controalele, informațiile publice disponibile și realitatea din teren indică faptul că numeroase activități comerciale, unele dintre ele vizibil active, continuă să funcționeze în clădiri aflate în clasa de risc seismic Rs I.

Pe de altă parte, lipsa unor date centralizate și actualizate privind sancțiunile aplicate sau operatorii obligați să își înceteze activitatea face dificilă evaluarea efectivă a impactului noii legislații.

În acest context, rămâne de văzut în ce măsură prevederile legale vor fi aplicate unitar și dacă autoritățile vor continua verificările și măsurile anunțate, astfel încât scopul declarat, reducerea riscului pentru populație, să fie cu adevărat atins.