Contribuția la fondul de handicap: Clarificări pentru angajatori în privința numărului de angajați și depășirii pragului legal

• Din 2025, angajatorii trebuie să demonstreze că au făcut demersuri concrete pentru a ocupa posturile disponibile cu persoane cu handicap, conform obligației legale. 
• Cea mai importantă întrebare: cum se calculează numărul de angajați pentru a ști dacă există sau nu obligații concrete pe tărâmul Legii 448/2006? Clarificări recente privind norma de referință în calcul vin dintr-un dialog instituțional recent.
• Un angajator cu peste 50 de contracte de muncă poate să nu atingă de fapt pragul legal dacă unii lucrează cu timp parțial și alții au contracte suspendate, conform calculului proporțional.

Legea nr. 448/2006 prevede obligația de a angaja persoane cu handicap în proporție de cel puțin 4% din numărul total de angajați în cazul autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice, publice sau private care au cel puțin 50 de salariați. 

De anul acesta, acești angajatori trebuie să facă demersuri concrete, demonstrabile, că au încercat să ocupe posturile disponibile cu persoane cu handicap, așa cum îi obligă legea. Am scris pe acest subiect mai multe la începutul acestui an, precum și despre raportarea anuală pe care trebuie să o facă angajatorii în acest context. 

Dacă nu angajează persoane cu handicap, adică dacă nu-și îndeplinesc obligația legală, acești angajatori trebuie să bifeze, în schimb, o altă obligație - iar aici au de ales între două variante:

• plata unei sume lunare către bugetul de stat, echivalentă cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, înmulțit cu numărul de locuri de muncă neocupate de persoane cu dizabilități sau
• plata lunară a cel puțin 50% din salariul minim brut pe țară către bugetul de stat, iar diferența trebuie utilizată pentru achiziționarea de produse și/sau servicii realizate de unități protejate care angajează persoane cu handicap.

Informal, se spune contribuție la fondul de handicap și așa este cunoscută de majoritatea celor care o plătesc deja de ceva ani. Opțiunea plății unei contribuții a fost cu siguranță cea mai la îndemână variantă de a bifa cerințele Legii 448/2006 până acum  - iar specialiștii estimau că în pofida măsurilor impuse începând de anul acestea angajatorilor vizați de Legea 448, va rămâne probabil principala modalitate „de a bifa” cerințele acestei legi și de acum înainte.

Merită să citești și: Noile reglementări privind angajarea persoanelor cu dizabilități: Facilitarea procesului sau adăugarea unei birocrații inutile? Ce spun ONG-urile

În ceea ce privește contribuția aceasta, o primă întrebare se cere a fi adresată: cum se calculează pragul de 50 de angajați? 

În acest sens, există un set de instrucțiuni emise în aplicarea art. 78 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 448/2006 - sunt prinse în Ordinul ANPDPD nr. 1001/2022. Aceste instrucțiuni stabilesc că, pe lângă angajații cu normă întreagă, la stabilirea numărului de angajați se iau în calcul și salariaţii angajaţi cu fracţiune de normă proporţional cu timpul efectiv lucrat conform prevederilor contractului individual de muncă (CIM). 

Mai departe, ordinul arată că procentul de 4% din numărul total de angajaţi se determină ca medie aritmetică rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. Dar în efectivele zilnice nu se includ salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror CIM-uri sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se iau în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror CIM a încetat în acea zi.

 Studiu de caz 

De curând, Camera Consultanților Fiscali (CCF) a cerut Ministerului Muncii, precum și ANPDPD să ofere câteva lămuriri suplimentare legate de modalitatea de calcul a plafonului de 50 de angajați. Pentru exemplificare, CCF a luat situația unui angajator cu 45 de angajati cu normă întreagă, doi salariați cu CIM-uri suspendate întreaga lună pentru concediu de creștere și patru salariați cu timp parțial de patru ore / zi care au lucrat întreaga lună; deși angajatorul are încheiate în total 51 de CIM-uri, întrebarea e dacă i se aplică sau nu obligația de a angaja persoane cu handicap. În răspunsul oferit de ANPDPD celor de la CCF este explicat că norma de referință este cea întreagă:

„exemplu: un salariat = un salariat cu normă de opt ore sau doi salariați cu normă de patru ore fiecare sau trei salariați dintre care un salariat cu normă de patru ore și doi salariați cu normă de două ore”.

Practic, conform interpretării CCF, angajatorul din studiul de caz, deși are 51 de CIM-uri în total, nu întrunește pragul din Legea 448/2006 pentru că aplicarea instrucțiunilor de calcul arată că totalul de angajați este 47, adică sub pragul de 50. 

Merită să citești și: Contribuția la fondul de handicap - La ce ar trebui să fie atenți angajatorii ca să evite problemele la controalele ANAF