Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților: Care sunt măsurile cuprinse în proiectul de lege în dezbatere

• Reforma pensiilor magistraților propune creșterea vârstei de pensionare la standardul public, impunerea unei vechimi totale de 35 ani și reducerea cuantumului pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul.
• Proiectul plafonează pensia netă la 70% din ultimul venit net, exclude din baza de calcul primele și beneficiile nepermanente și introduce penalizări de 2% pentru fiecare an lipsă din vechimea necesară.
• Reforma se aplică judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului auxiliar, cu excepția judecătorilor CCR care nu sunt menționați în proiect.
• Drepturile deja dobândite vor fi menținute pentru persoanele cu decizii emise sau care îndeplinesc condițiile până la 1 octombrie 2025, când legea ar urma să intre în vigoare.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost pus joi după-amiază în dezbatere la Ministerul Muncii. Proiectul ar trebui discutat la nivelul Guvernului, adoptat și trimis în Parlament pentru eventualele amendamente, urmând ca, odată adoptat în Parlament, cu sau fără modificări, legea să intre în vigoare de la 1 octombrie - firește, data însăși pentru intrarea în vigoare ar putea face obiectul unei modificări.

Proiectul reprezintă, practic, reforma pensiilor magistraților, așa cum a fost ea prezentată, în linii mari, la finele lui iulie de către premierul Ilie Bolojan: propuneri de creștere a vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiei, pentru a asigura sustenabilitatea și echitatea sistemului, dar și pentru a debloca fonduri europene. 

„Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi  de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, stabilește, pentru început, proiectul aflat în dezbatere.

Modificările, față de ce prevede acum Legea 303/2022 (Statutul magistraților), sunt următoarele:

• pensionare la vârsta standard din sistemul public, cu 35 ani vechime totală, din care mininimum 25 ani exclusiv în funcțiile vizate, în contextul în care acum legea stabilește pensionarea doar cu vechimea minimă de 25 de ani în funcțiile vizate;
• cuantumul pensiei propus este mai mic decât ce prevede legea acum: 55% din baza de calcul (proiect) vs. 80% din baza de calcul (acum).

Mai departe, prevede proiectul, dacă vechimea „exclusiv în funcții” e între 20–25 ani, pensia se diminuează cu 2% pentru fiecare an lipsă până la 25, procentul actual de diminuare fiind de două ori mai mic.

Același proiect stabilește că „cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, procentul actual fiind de 100%.

Cei care vor vrea să se pensioneze mai repede de vârsta standard de pensionare o vor putea face, dar asumându-și o diminuare a pensiei / o penalizare: „2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii”, potrivit proiectului, urmând să aibă loc o recalculare anuală.

„Persoanele care au o vechime de cel puţin 35 de ani realizată numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona indiferent de vârstă, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii. Cuantumul pensiei de serviciu astfel stabilit este recalculat anual, prin raportare la perioada de timp rămasă de la momentul recalculării până la împlinirea vârstei standard de pensionare”, prevede, mai precis, proiectul.

În cazul celor care se pensionează în altă profesie, cu 35 de ani vechime totală, dar au cel puțin 25 de ani în magistratură sau celelalte funcții menționate de lege vor avea o pensie de serviciu de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data eliberării din funcţie, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime și grad profesional. La fel, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie - aici, proiectul prevede niște echivalări între „salariile istorice” și cele pe care le primește un judecător/procuror la momentul în care se face calculul pensiei.

Mai departe, foarte important, proiectul exclude în mod expres din baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu orice prime, premii, diurne, restituiri aferente altor perioade, drepturi nepermanente sau pentru care nu s-a reținut CAS. 

Pe lângă reforma pensiilor judecătorilor și procurorilor, proiectul vizează și personalul auxiliar/criminalistic (Legea nr. 567/2004), unde se preiau aceleași repere de vechime 35 de ani vechime totală cu 25 în funcție sau 20 - 25 cu penalizare de 2% pe an; de asemenea, baza pe 60 de luni cu sporurile permanente și plafonul net de 70%; se menține posibilitatea acordării pensiei chiar dacă, la pensionare, persoana are altă ocupație (cu raportare la personalul auxiliar activ „în condiții identice”).

În ceea ce privește magistrații-asistenți și personalul asimilat de la CCR, avem același criteriu de vechime ca la toți ceilalți și o pensie de serviciu de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente  realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cuantumul net al pensiei neputând fi mai mare de 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Trebuie menționată că judecătorii de la CCR sunt absenți din acest proiect, nefiind nicio mențiune care să vizeze pensiile acestora.

Aspecte tranzitorii

În ceea ce privește drepturile deja dobândite / situațiile pendinte (în curs):

• toți cei cu decizii de pensionare emise înainte de 1 octombrie 2025 păstrează cuantumul stabilit potrivit reglementărilor aplicabile atunci;
• la fel, cei care au îndeplinit condițiile de pensionare înainte de 1 octombrie 2025 vor beneficia de drepturile astfel cum erau reglementate la acel moment, indiferent când depun cererea;
• actualizarea pensiilor pentru cei cu decizii sau condiții îndeplinite anterior datei de 1 octombrie 2025 se face procentual ori de câte ori cresc indemnizațiile magistraților activi;
• în general, netul actualizat nu poate depăși 100% din netul magistratului activ comparabil, cu excepția categoriilor protejate;
• bonificația de +1% la cuantumul net pentru fiecare an peste 25 se păstrează doar pentru perioadele anterioare datei de 1 octombrie 2025; după această dată nu se mai acumulează ani noi pentru bonificație.

Proiectul instituie un calendar etapizat, doar pentru persoanele care îndeplinesc vechimea de 25 ani exclusiv în funcții, într-un anumit an: concret, ele pot ieși la o vârstă minimă care crește de la 47 ani și 8 luni (dacă ating vechimea în 2025) până la 64 ani (dacă ating vechimea în 2036). În ultimele trei trepte apar și cerințe suplimentare de vechime totală (31 ani, apoi 32 ani și 6 luni, apoi 34 ani). De exemplu, cei care îndeplinesc condiţia de vechime de cel puţin 25 de ani în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2026 se pot pensiona după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste. Altfel spus, începând cu 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare este de 49 de ani și crește anual cu câte 18 luni, astfel încât la 1 ianuarie 2037 vârsta standard va fi de 65 de ani.

Mai departe, tranzitoriu, pentru cei în funcție la 1 octombrie 2025, la calculul minimului de 25 ani vechime de specialitate se pot valorifica și perioade lucrate în alte profesii juridice (de exemplu - avocat, notar, consilier juridic, judecător/procuror financiar etc.), dar doar până în 2029, în plafon descrescător, astfel:

a) în perioada 1 octombrie 2025 - 31 decembrie 2025, poate fi valorificată o vechime de cel mult cinci ani în aceste funcţii; 

b) în perioada 1 ianuarie 2026 -  31 decembrie 2026, poate fi valorificată o vechime de cel mult patru ani în aceste funcţii; 

c) în perioada 1 ianuarie 2027 - 31 decembrie 2027, poate fi valorificată o vechime de cel mult trei ani în aceste funcţii; 

d) în perioada 1 ianuarie 2028 - 31 decembrie 2028, poate fi valorificată o vechime de cel mult doi ani în aceste funcţii; 

e) în perioada 1 ianuarie 2029 - 31 decembrie  2029, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii. 

De ce e nevoie de aceste modificări

Pe scurt: PNRR – jalonul 215. Comisia Europeană a comunicat în martie 2025 că jalonul privind întărirea contributivității și corectarea inechităților în materie de pensii de serviciu nu este considerat atins, ca urmare a Deciziei CCR nr. 724/2024, care a declarat neconstituțional mecanismul de impozitare progresivă a pensiilor introdus în 2023 (Legea nr. 282/2023). În opinia Comisiei, o taxare mai mare a părții necontributive pentru pensiile mari ar fi apropiat sistemul de ideea de contributivitate și ar fi ajutat la finanțarea sistemului general. Cum soluția fiscală a fost blocată prin decizia CCR, singura soluție era cea de cuprinsă în proiectul de față, potrivit expunerii de motive (condiții de vârstă/vechime, bază de calcul, plafoane).

La finele lui iulie, premierul spunea, în conferință de presă, că România are reținute peste 800 de milioane de euro la PNRR, dintre care peste 230 de milioane de euro sunt condiționate de rezolvarea acestei situații, al cărei termen-limită e noiembrie 2025. Altfel, fondurile sunt pierdute.

O altă nevoie urmărită prin acest proiect de lege este aceea de a asigura echitatea socială - pensiile magistraților sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România, calculat pe contributivitate, ceea ce creează o profundă nedreptate socială. O pensie medie în sistemul de justiție se ridică la aproximativ 24.000-25.000 lei (cca. 5.000 de euro net), în timp ce pensia medie din România este între 500 și 600 de euro, potrivit declarațiilor premierului.

De asemenea, în niciun sistem european nu există o prevedere prin care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu, spre deosebire de situația actuală din România. 

Premierul mai amintea, luna trecută, că e de dorit ca magistrații să rămână în activitate până la vârsta standard de pensionare, deoarece la 45-50 de ani (interval în care mulți aleg să se pensioneze) se află la vârsta maturității profesionale, acumulând o experiență importantă care astfel se pierde. Aceasta, spunea premierul, e o problemă de calitate și sustenabilitate, deoarece nu mai există oameni experimentați care să-i înlocuiască pe cei ce se pensionează.

Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat în Parlament și promulgat de președintele statului pentru a putea produce efecte.