- Controlul de medicina muncii este obligatoriu pentru toți angajații, inclusiv contabili și IT-iști, indiferent dacă lucrează la birou sau în regim de telemuncă.
- Angajații care lucrează la calculator necesită testarea anuală a acuității vizuale din cauza suprasolicitării analizatorului vizual, conform Fișei nr. 126.
- Telesalariații sunt considerați "lucrători în condiții de izolare" și necesită controale medicale semestriale, ECG și glicemie anuale, conform Fișei nr. 141.
- Angajatorii trebuie să desemneze persoane care să supravegheze telesalariații și să asigure mijloace tehnice pentru legătura permanentă cu aceștia.
Plecăm de la o întrebare recentă, întâlnită în cadrul forumului avocatnet.ro: „Este obligatoriu controlul de medicina muncii pentru contabili și IT-iști ce desfășoară munca la birou sau în regim de telemuncă? Au făcut toți controlul la angajare, dar trebuie refăcut pe parcurs?”
Răspunsul scurt și ferm este, DA, este (absolut!) obligatoriu. Mai mult, ignorarea acestei obligații nu doar că încalcă legea, dar expune atât angajații, cât și companiile la riscuri semnificative, adesea subestimate. Argumentul „eu doar stau pe scaun, în fața unui calculator” este fundamental greșit, iar legislația națională, aliniată principiilor europene, ne arată de ce.
Indiferent dacă lucrează de la sediul firmei sau din sufrageria propriului cămin, un contabil sau un programator petrece ore în șir în fața unui ecran. Această realitate este recunoscută și reglementată de HG nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor.
Conform Fișei nr. 126 - Suprasolicitarea analizatorului vizual, anexă la această hotărâre, orice lucrător care lucrează la calculator este supus acestui risc. Legislația impune un control medical periodic care include:
- examen clinic general - anual;
- testarea acuității vizuale - anual.
Acest control nu este un moft, ci o necesitate. El poate depista din timp afecțiuni oculare care, netratate, pot duce la deteriorarea vederii și, implicit, la scăderea capacității de muncă. Angajatorul are obligația legală de a asigura acest control, iar salariatul are obligația de a se prezenta la el.
Riscul tăcut și periculos - Izolarea telesalariatului
Aici discuția devine mult mai serioasă și intră într-o zonă pe care mulți o ignoră. Telemunca, deși oferă flexibilitate, introduce un factor de risc major, izolarea.
Ce înseamnă, legal, a lucra în condiții de izolare? Art. 5 din HG nr. 1091/2006 ne oferă o definiție clară: „Se consideră că un lucrător lucrează în condiții de izolare atunci când nu are contact vizual și comunicare verbală directă cu alți lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, și când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situație critică.”
Partea a doua a acestei definiții este crucială pentru telesalariat. Chiar dacă acesta participă la ședințe online, rămâne nerezolvată problema fundamentală a intervenției rapide în caz de urgență medicală sau accident. Această imposibilitate de a primi ajutor imediat îl încadrează direct în categoria lucrătorilor care muncesc în condiții de izolare.
Consecințele acestei clasificări sunt duble și de o importanță majoră. În primul rând, medicul de medicina muncii este obligat să aplice Fișa nr. 141. Personal care lucrează în condiții de izolare din HG 355/2007, care impune o supraveghere medicală mult mai strictă:
- examen clinic general - semestrial (de două ori pe an);
- ECG - anual
- glicemie - anual;
- examen psihologic sau psihiatric - la indicația medicului.
În al doilea rând, legiuitorul, conștient de acest risc, a impus angajatorului obligații organizatorice concrete. Conform anexelor din HG 1091/2006, angajatorul trebuie:
- să numească, prin decizie, o persoană cu atribuții concrete care să supravegheze lucrătorii izolați;
- să doteze aceste locuri de muncă cu mijloace tehnice care permit legătura permanentă cu persoana care asigură supravegherea, cum ar fi: dispozitive de alarmare, radio-telefon, apeluri periodice sau camere video.
Aceste măsuri demonstrează fără echivoc că, în viziunea legii, telemunca nu este lipsită de riscuri și necesită o abordare proactivă și responsabilă din partea companiei.
Telemunca nu înseamnă ocolirea legii
Pentru a elimina orice dubiu, Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă stabilește clar că telesalariații beneficiază de aceleași drepturi și au aceleași obligații prevăzute în legislația muncii. Angajatorul este responsabil să asigure securitatea și sănătatea telesalariatului, inclusiv prin evaluarea corectă a riscurilor postului și prin asigurarea supravegherii medicale periodice corespunzătoare.
Această obligație a angajatorului se ancorează în principii fundamentale. Constituția României garantează dreptul la ocrotirea sănătății și la măsuri de protecție a muncii. La nivel european, Directiva-cadru 89/391/CEE stabilește obligația angajatorilor de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă, un principiu pe care legislația românească l-a transpus integral.
Așadar, controlul medical periodic nu este opțional. Pentru un contabil sau un IT-ist care lucrează la birou, controlul anual pentru suprasolicitarea vizuală este minimul necesar. Pentru același salariat care lucrează în regim de telemuncă, angajatorul și serviciul de medicina muncii trebuie să ia serios în calcul și riscul de izolare, cu periodicitatea, investigațiile și, mai ales, măsurile organizatorice pe care acesta le impune.
A ignora aceste aspecte înseamnă a naviga în derivă. Pentru angajator, riscurile sunt deopotrivă legale (amenzi) și operaționale (scăderea productivității, absenteism medical). Pentru salariat, riscul este direct la adresa propriei sănătăți.
Promovarea unei culturi a prevenției și a bunei-credințe este esențială, iar angajatorii trebuie să depășească mentalitatea de „bifare” a unei obligații și să vadă în medicina muncii un partener strategic pentru menținerea unei forțe de muncă sănătoase și productive.
La rândul lor, salariații trebuie să-și cunoască drepturile și să participe activ la aceste controale, conștienți că, în peisajul muncii moderne, cele mai mari riscuri sunt adesea cele care nu se văd.