Măsuri rapide prin care consultanții fiscali pot contracara riscurile de spălare de bani

„Potrivit evaluării sectoriale, profesia de consultanță fiscală se situează, conform standardelor europene, în categoria sectoarelor cu risc ridicat de spălare a banilor. Raportul subliniază că natura activității, caracterizată prin implicarea în structuri financiare complexe și tranzacții de valori semnificative, expune consultanții fiscali la riscul de a deveni, chiar și neintenționat, parte a unor mecanisme de disimulare a originii ilicite a fondurilor. În lumina acestor constatări, este esențială o înțelegere clară a tipologiilor de risc specifice profesiei”, a subliniat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

Raportul de evaluare sectorială publicat recent de ONPCSB, în colaborare cu Camera Consultanților Fiscali, pentru activitatea de consultanță fiscală poate fi parcurs integral la adresa de aici. Principalele riscuri din domeniul consultanței fiscale sunt prezentate aici.

Astfel, iată care sunt principalele recomandări ale Adelei Nuță, pe termen scurt, pentru consultanții fiscali.

1. Evaluarea internă a riscurilor: „Pentru a identifica propriile vulnerabilități la spălarea banilor, consultanții fiscali trebuie să realizeze o evaluare internă detaliată a riscurilor specifice, analizând profilul clientelei, tipologia serviciilor oferite și gradul de expunere la tranzacții cu potențial ridicat de risc, precum plățile în numerar, structurile financiare complexe sau operațiunile transfrontaliere. Această analiză ar trebui să fie proporțională cu nivelul de risc asociat fiecărui client, printr-o clasificare clară pe categorii de risc (scăzut, mediu, ridicat) și aplicarea de măsuri standard, simplificate sau suplimentare corespunzătoare, după modelul implementat în sectorul de audit financiar. Această autoevaluare presupune examinarea atentă a întregului flux operațional, de la categoriile de clienți deserviți până la eficiența procedurilor de verificare și monitorizare a tranzacțiilor, pentru a identifica punctele slabe.”

2. Analiza măsurilor interne de conformare: „În paralel, este necesară analiza măsurilor interne de conformare existente și remedierea eventualelor lacune. Conform Legii nr. 129/2019 și bunelor practici profesionale, consultanții trebuie să dispună de proceduri AML/KYC clare („Anti Money Laundering”, adică prevenirea și combaterea spălării banilor, și „Know Your Customer”, adică cunoașterea clientelei - n. red.), mecanisme de evaluare individuală a riscului pentru fiecare client, sisteme de raportare a tranzacțiilor suspecte și programe de instruire periodică. Aceste măsuri trebuie completate cu verificarea listelor internaționale de sancțiuni și a expunerii la persoane expuse politic, precum și cu păstrarea documentației relevante pentru o perioadă de minimum cinci ani. Lipsa acestor elemente sau neactualizarea lor reprezintă vulnerabilități ce pot fi corectate prompt prin revizuirea și alinierea manualelor interne și listelor de verificare la cerințele legale și ghidurile de supraveghere.”

3. Instruire și conștientizare: „O altă măsură cu impact rapid o reprezintă consolidarea culturii de conformitate prin instruire și conștientizare imediată. Organizarea de sesiuni scurte de formare, utilizarea ghidurilor profesionale și a recomandărilor FATF („Financial Action Task Force”, adică Grupul de Acţiune Financiară Internaţională - n. red.), precum și implicarea activă a organismului profesional de autoreglementare, pot îmbunătăți capacitatea de recunoaștere și gestionare a indicatorilor de suspiciune. În esență, pe termen scurt, consultanții fiscali trebuie să își diagnosticheze starea de «sănătate» a mecanismelor interne antispălare de bani și să acționeze prompt pentru a acoperi orice vulnerabilități identificate, creând astfel o bază solidă pentru strategii de prevenire pe termen mediu și lung.”