Restricții pre/post-angajare la stat, propuse de Guvern pentru demnitari și unii funcționari sau angajați ai statului. Care vor fi consecințele

• Guvernul a aprobat un proiect pentru restricții pre/post-angajare la stat, vizând demnitari și funcționari publici, pentru combaterea "sistemului ușilor batante" între sectorul public și privat.
• Restricțiile includ o "perioadă de reflecție" de 12 luni în care persoanele nu pot exercita anumite activități în raport cu entitățile private cu care au avut legături anterioare.
• Categoriile vizate sunt diverse: de la membri ai Guvernului și aleși locali până la personal implicat în achiziții publice, evaluarea proiectelor cu fonduri europene sau autorizări.
• Nerespectarea restricțiilor va fi sancționată cu amenzi între 10.000-25.000 lei, iar monitorizarea va fi realizată de autoritățile publice pe perioada de reflecție și încă 6 luni după.

Proiectul de lege adoptat joi de Executiv vizează modificarea Legii nr. 176/2010, a Codului administrativ și a Legii nr. 47/1994, urmând să ajungă în curând la Parlament pentru a fi discutat și adoptat - în forma aceasta sau cu eventualele amendamente.  

Restricțiile pre/post-angajare în instituțiile și autoritățile publice, ce vor fi introduse în Legea 176/2010 prin acest proiect de lege, vizează mai multe categorii de personal bugetar - de la demnitari și până la anumite categorii de funcționari publici, nefiind uitați nici cei care lucrează în cadrul autorităților / instituțiilor publice ca personal contractual, consuli onorifici ș.a.m.d.

„Este ceea ce în alte țări se cunoaște drept sistemul de combatere a ușilor batante, adică ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”, a precizat la finalul ședinței de Guvern purtătorul de cuvânt al Executivului.

Înainte însă de a ne uita concret la lista de persoane vizate de noile restricții ar trebui să spunem despre ce restricții e vorba, dar și să precizăm că acestea nu vor afecta cu nimic alte asemenea restricții stabilite prin legi speciale. Concret, proiectul stabilește:

• restricția pre-angajare: condiția impusă de lege persoanelor vizate ca pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să nu exercite activități de supraveghere sau control și să nu participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorității sau instituției publice, cu persoana juridică de drept privat la care a desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării;
  
  
• restricția post-angajare: condiția impusă de lege persoanelor vizate ca pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcției sau activității, să nu exercite activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat, contrar unui aviz special.

Proiectul numește acest interval de 12 luni perioadă de reflecție. Persoanele vizate vor depune câte o declarație pe propria răspundere prin care arată că au luat cunoștință de fiecare restricție, declarațiile urmând să fie parte din dosarul personal și trebuind să fie avută în vedere la stabilirea atribuțiilor de serviciu. Verificarea acestor restricții va fi făcută pe perioada de reflecție și în decursul a șase luni după finalizarea acesteia, de către autoritățile și instituțiile publice.

În continuare, să vedem și care sunt persoanele vizate: 

1. membrii Guvernului, şefului Cancelariei Prim-Ministrului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii şi subsecretarilor de stat, precum şi asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, personalul încadrat cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor (adică ale tuturor celor antemenționați), consilierii onorifici ai prim-ministrului sau ai miniştrilor, precum și o categorie de funcționari publici (proiectul aduce o cerință suplimentară în ceea ce privește loialitatea față de autorități și instituții publice, în sensul restricționării angajării în privat sau oferirii de consultanță, la 12 luni de la încetarea raportului de serviciu, la/pentru companii față de care atribuțiile anterioare ale funcționarului erau legate de supravegherea sau controlul activității acestora din urmă);
2. aleşii locali, persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică, membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990 la care statul / o autoritate locală este acționar; personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanţate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
3. persoanele implicate în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare (OUG nr. 66/2011);
4. personalul instituțiilor și autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă și personalul angajat ca expert cooptat sau expert în afara organigramei, implicat în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire (Legea 98/2016, Legea 99/2019, Legea 100/2016), inclusiv angajați/foști angajați ai autorității contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire cu autoritatea contractantă;
5. persoanele cu funcții de conducere, supraveghere și control, funcționari publici sau personal contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, implicate în eliberarea de autorizații, acreditări și licențe, cu excepția membrilor organului de conducere și a personalului BNR; 
6. persoanele care asigură consultanță juridică şi reprezentarea juridică în fața instanțelor judecătorești a autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află; 
7. persoanele care realizează activități de audit public intern, potrivit Legii nr. 672/2002;
8. consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale. 

Notificarea pentru a obține avizul de desfășurare a activităților

Pe lângă cele două declarații pe care persoanele vizate trebuie în mod obligatoriu să le aibă la dosarul personal, proiectul de lege stabilește obligația de a notifica și cere în prealabil un aviz favorabil de la autoritate/instituție atunci când, în intervalul de 12 luni de la încetarea funcției/încheierea mandatului/încetarea activității doresc să exercite o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat. 

Avizul este, practic, un act administrativ emis de instituția publică/autoritatea în care persoana respectivă a lucrat, prin care se constată că activitatea pe care vrea să o înceapă în privat nu afectează imparțialitatea și transparența relației public-privat. 

Instituția va avea 15 zile lucrătoare de la primirea notificării să emită avizul; poate prelungi o singură dată cu 5 zile lucrătoare, cu informarea solicitantului. Dacă termenul expiră fără răspuns, se consideră aviz favorabil tacit. 

Firește, avizul poate fi nu doar unul favorabil, ci și favorabil cu condiții (limite explicite: ponderea activităților, clienți, arie, interdicții punctuale etc.) sau unul negativ (nu se poate începe activitatea respectivă în perioada de reflecție). 

Pe scurt, evaluatorul va acorda avizul în funcție de un punctaj calculat pe patru axe, corelate cu lista activităților din ultimele 12 luni: natura activității, gradul de implicare, caliteatea deținută și aria geografică. 

Consecințele nerespectării avizului sau lipsei notificării pentru eliberarea sa

Avizul va trebui comunicat apoi atât persoanei cât și angajatorului privat vizat. Dacă persoana nu cere avizul sau nu îl respectă (de pildă, ignoră condițiile), instituția poate acționa în contencios administrativ pentru: obligarea la respectarea avizului, oprirea activităților contrare și daune. Separat, „intră în scenă” competențele ANI.

Dacă persoana vizată nu notifică autoritatea/instituția cu care și-a încheiat raporturile pentru a obține acel aviz există riscul unor amenzi între 2.000 și 10.000 de lei, iar desfășurarea de activități în privat fără notificare/aviz se poate amenda cu sume între 10.000 - 50.000 de lei. Există, totodată, în proiect și o amendă stabilită pentru compania privată care ignoră un aviz cu condiții / negativ: între 5.000 și 25.000 de lei.

În cadrul Codului administrativ, unde vor fi reluate în mare aceste restricții post-angajare, apare menționată, totodată, sancțiunea încetării de drept a contractului de muncă sau a altor tipuri de contracte încheiate cu nerespectarea restricției. 

Contextul

De ce aceste măsuri și de ce acum: în expunerea de motive este explicat faptul că proiectul apare ca răspuns la două presiuni, una externă, dar și una internă, dată de un vid de reglementare, pe de o parte, precum și de o fragmentare a reglementărilor existente în prezent în această zonă.

În plan extern, România are de închis o evaluare OCDE care cere explicit extinderea regulilor pre- și post-angajare dincolo de câteva categorii izolate și instituirea unei responsabilități clare, la nivel central, pentru aplicare și monitorizare - rol pentru care Executivul a indicat ANI. În paralel, GRECO (runda V) solicită reguli post-angajare efective pentru persoanele cu funcții executive de vârf, cu mecanism real de monitorizare, ceea ce a fost asumat și în Strategia Națională Anticorupție 2021–2025.

În plan intern, Guvernul a constituit în martie 2025 o comisie interministerială pentru implementarea recomandărilor OCDE, care a lucrat pe tipurile de restricții, perioada de „cooling-off” și regimul sancționator. Cel mai important instrument lipsă în legislația română este la acest moment e un mecanism unitar de monitorizare și sancționare și lipsa totală a unor reguli „pre-angajare”, nu doar „post-angajare”. 

Din acest context a rezultat necesitatea de a modifica Legea nr. 176/2010 pentru a crea un cadru unic de restricții pre/post-angajare, digitalizarea fluxurilor prin e-DAI, lărgirea sferei persoanelor vizate și întărirea rolului ANI ca autoritate de monitorizare și sancționare.

„Restricțiile pre și post-angajare reprezintă un instrument esențial în prevenirea conflictelor de interese și a corupției, contribuind la consolidarea integrității în sectorul public. Prin limitarea accesului la funcții publice pentru persoanele care au desfășurat activități incompatibile sau au avut relații contractuale cu instituții vizate, restricțiile pre-angajare previn influențele nelegitime și asigură decizii imparțiale. La rândul lor, interdicțiile post-angajare împiedică utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate sau a influenței dobândite în funcție în beneficiul unor interese private, reducând riscul de trafic de influență, favoritism sau «migrație între sectorul public și privat». Astfel, aceste măsuri contribuie la păstrarea încrederii cetățenilor în administrația publică și la protejarea interesului public”, scrie în expunerea de motive care însoțește proiectul. 

În fine, proiectul prevede că în 90 de zile de la data intrării sale în vigoare trebuie elaborate procedurile de verificare a respectării restricțiilor la nivel de autorități / instituții, iar într-un termen de 120 de zile vor trebui încheie protocoale de cooperare cu entitățile cu atribuţii relevante pentru activitatea de verificare a respectării restricțiilor. La nivelul ANI vor trebui desemnați  inspectori de integritate cu atribuții specifice în gestionarea restricțiilor pre- și post-angajare, iar procedura de transmitere prin e-DAI a declarațiilor, notificărilor și avizelor prevăzute de proiectul de lege va trebui elaborată în cel târziu 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta ajunge acum în Parlament, unde va trebui dezbătut și votat în cele două Camere, în forma aceasta sau cu eventualele amendamente. Proiectul astfel adoptat trebuie apoi promulgat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial.