UPDATE: Restricțiile pre/post-angajare la stat pentru demnitari și unii funcționari sau angajați ai statului, adoptate în Parlament

• Proiectul de lege stabilește restricții pre/post-angajare pentru demnitari și funcționari publici, interzicând activități de control asupra foștilor angajatori și angajarea la firme controlate anterior.
• Restricțiile se aplică pentru o "perioadă de reflecție" de 12 luni atât înainte cât și după ocuparea funcției publice, pentru a preveni fenomenul "ușilor batante".
• Categoriile vizate includ membri ai Guvernului, aleși locali, funcționari publici cu atribuții de control, personal din achiziții publice și persoane care gestionează fonduri.
• Nerespectarea acestor restricții se sancționează cu amendă de la 2.000 la 10.000 lei, iar nedepunerea declarațiilor obligatorii privind cunoașterea restricțiilor atrage aceeași amendă.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost propus și adoptat la nivelul Executivului acum o lună, iar săptămâna aceasta a fost discutat și votat atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, care a adoptat proiectul miercuri, cu numeroase amendamente, inclusiv cele votate de senatori. Concret, proiectul vizează modificarea Legii nr. 176/2010, a Codului administrativ și a Legii nr. 47/1994, urmând să ajungă acum la promulgare. 

Restricțiile pre/post-angajare în instituțiile și autoritățile publice, ce vor fi introduse în Legea 176/2010 prin acest proiect de lege, vizează mai multe categorii de personal bugetar - de la demnitari și până la anumite categorii de funcționari publici, nefiind uitați nici cei care lucrează în cadrul autorităților / instituțiilor publice ca personal contractual, consuli onorifici ș.a.m.d.

„Este ceea ce în alte țări se cunoaște drept sistemul de combatere a ușilor batante, adică ai fost într-o companie, te duci și îi servești interesele din funcție, ieși dintr-o funcție și te întorci la compania respectivă și îi servești interesele”, a precizat, la finalul ședinței de Guvern în care a fost adoptat proiectul, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Înainte însă de a ne uita concret la lista de persoane vizate de viitoarele restricții ar trebui să spunem despre ce restricții e vorba, dar și să precizăm că acestea nu vor afecta cu nimic alte asemenea restricții stabilite prin legi speciale. Concret, proiectul adoptat stabilește:

• restricția pre-angajare: condiția impusă de lege persoanelor vizate ca pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să nu exercite activități de supraveghere sau control și să nu participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorității sau instituției publice, cu persoana juridică de drept privat la care a desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării;
  
  
• restricția post-angajare: condiția impusă de lege persoanelor vizate ca pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcției sau activității, să nu exercite activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat, care se suprapun sau interferează din perspectiva atribuțiilor cu lista activităților derulate în ultimele 12 luni în cadrul autorității sau instituției și sunt de natură a afecta climatul de transparență și imparțialitate în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoana juridică de drept privat.

Proiectul numește acest interval de 12 luni perioadă de reflecție. Persoanele vizate vor depune câte o declarație pe propria răspundere prin care arată că au luat cunoștință de restricțiile pre și post-angajare, declarațiile urmând să fie parte din dosarul personal. Nedepunerea acestor declarații se va sancționa cu amendă de la 2.000 la 10.000 de lei.

În continuare, să vedem și care sunt persoanele vizate: 

1. membrii Guvernului, şefului Cancelariei Prim-Ministrului, secretarul general şi secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii şi subsecretarilor de stat, precum şi asimilaţii acestora din cadrul Guvernului, ministerelor şi altor organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, consilierii de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, personalul încadrat cu contract de muncă la cabinetele demnitarilor (adică ale tuturor celor antemenționați), consilierii onorifici ai prim-ministrului sau ai miniştrilor, precum și o categorie de funcționari publici (proiectul aduce o cerință suplimentară în ceea ce privește loialitatea față de autorități și instituții publice, în sensul restricționării angajării în privat sau oferirii de consultanță, la 12 luni de la încetarea raportului de serviciu, la/pentru companii față de care atribuțiile anterioare ale funcționarului erau legate de supravegherea sau controlul activității acestora din urmă); vizați vor fi inclusiv cei din cadrul instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională;
   
   
2. aleşii locali care exercită funcția de ordonator principal de credite, persoanele cu funcţii de conducere şi de control din cadrul unităţilor sistemului de învăţământ de stat şi unităţilor de stat din sistemul de sănătate publică, membrii consiliilor de administraţie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum şi persoanele care deţin funcţii de conducere în cadrul regiilor autonome de interes naţional sau local, companiilor şi societăţilor naţionale sau, după caz, societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990 la care statul / o autoritate locală este acționar; 
   
   
3. personalul instituțiilor şi autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare;
   
   
4. persoanele implicate în procesul de evaluare/selecție/aprobare a cererilor de finanțare (OUG nr. 66/2011);
   
   
5. personalul instituțiilor și autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă și personalul angajat ca expert cooptat sau expert în afara organigramei, implicat în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor depuse în cadrul unei proceduri de atribuire (Legea 98/2016, Legea 99/2019, Legea 100/2016), inclusiv angajați/foști angajați ai autorității contractante sau ai furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire cu autoritatea contractantă;
   
   
6. persoanele cu funcții de conducere, supraveghere și control, funcționari publici sau personal contractual din cadrul instituțiilor sau autorităților publice, implicate în eliberarea de autorizații, acreditări și licențe, cu excepția membrilor organului de conducere și a personalului BNR; 
   
   
7. persoanele care asigură consultanță juridică şi reprezentarea juridică în fața instanțelor judecătorești a autorității sau instituției publice în serviciul căreia se află; 
   
   
8. persoanele care realizează activități de audit public intern, potrivit Legii nr. 672/2002;
   
   
9. consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale. 

Cum vor funcționa restricțiile pre-angajare

Printr-o declarație pe propria răspundere privind restricțiile pre-angajare, persoanele vizate vor indica angajatorul/angajatorii din ultimele 12 luni, urmând ca restricțiile să fie urmărite atât pe perioada de reflecție, cât și în decursul a șase luni după încetarea acesteia. 

În scopul asigurării transparenței, în considerarea circumstanțelor personale, persoanele vizate de viitoarea lege cu excepția prim-ministrului, se vor abține de la activitățile de supraveghere, control și încheierea de contracte în raport cu persoana juridică de drept privat la care au desfășurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării. 

Atunci când e cazul, abținerea va trebui notificată persoanei care e responsabilă de urmărirea acestor restricții, trebuind căutat, pentru cel care se abține, un înlocuitor. 

Parlamentarii au renunțat la avizul favorabil pentru desfășurarea unor activități „post-angajare”

Deși inițial se propusese, în sfera restricțiilor post-angajare, necesitatea obținerii unui aviz favorabil pentru desfășurarea anumitor activități profesionale remunerate/neremunerate, în Parlament mecanismul administrativ gândit de Guvern a fost eliminat cu totul și regândit: practic, persoana vizată de restricții nu va trebui „să ceară voie” să desfășoare o anumită activitate, ci se va merge, în primă fază, pe buna-credință a persoanei vizate, urmând ca ANI să desfășoare anumite verificări numai în anumite situații. 

Cum vor funcționa, concret, restricțiile post-angajare:

• persoanele vizate depun o declarație privind restricțiile post-angajare la instituția/autoritatea în care și-au exercitat demnitatea, funcția sau și-au desfășurat activitatea, care le pune la dispoziție lista activităților derulate în ultimele 12 luni - astfel încât, practic, persoana vizată să știe la ce activități se raportează în mod concret pentru a respecta restricțiile post-angajare;
  
  
• în cazul în care persoanele vizate încep desfășurarea unei activități profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, în cadrul unei persoane juridice de drept privat în perioada de reflecție, au obligația de a înregistra, în 15 zile, la persoana/structura responsabilă de aceste restricții din entitatea în care a lucrat anterior, o declarație în format electronic, certificată cu semnătură electronică calificată, prin intermediul e-DAI, conform căreia „activitățile ce urmează a fi derulate nu se suprapun sau interferează din perspectiva atribuțiilor cu lista activităților derulate în ultimele 12 luni în cadrul autorității sau instituției publice, nefiind de natură a afecta climatul de transparență și imparțialitate în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoana juridică de drept privat”;
  
  
• persoanele responsabile din instituții și autorități în ceea ce privește urmărirea acestor restricții, vor sesiza ANI în situația celor care fie nu au depus declarațiile, fie le-au depus cu încălcarea prevederilor legale aplicabile în ceea ce privește activitățile desfășurate în cadrul persoanei juridice de drept privat; 
  
  
• în analiza sesizărilor primite, ANI va trebui să ia în considerare natura activității din perspectiva suprapunerii noilor atribuții, exercitate în cadrul persoanei juridice de drept privat, cu cele exercitate anterior, gradul de implicare în activitățile relevante pentru domeniul evaluat, calitatea deținută în cadrul activității derulate și aria geografică în care persoanele vizate de aceste restricții le poate fi afectată independența, obiectivitatea și imparțialitatea în raport cu atribuțiile pe care le-au îndeplinit anterior; aici, proiectul instituie punctaje pentru fiecare criteriu în parte, iar în urma analizei, ANI va trebui să se pronunțe: 
  
  • dacă ANI constată că există posibilitatea ca în anumite condiții, să fie adusă atingere climatului de transparență și integritate în relația dintre autoritatea sau instituția publică și persoana juridică de drept privat, poate interzice sau limita desfășurarea activității respective;
    
    
  • dacă ANI constată că, prin activitatea desfășurată în cadrul persoanei juridice de drept privat, solicitantul poate aduce atingere intereselor legitime ale autorității sau instituției publice, interzice desfășurarea activității.;
    
    
  • dacă ANI însă nu comunică raportul de evaluare asupra acestor criterii în termenul legal, se consideră că activitatea e desfășurată în parametrii legali, adică că nu se pune problema de nerespectarea unor restricții.

Consecințele nerespectării restricțiilor, minore

O amendă de la 2.000 la 10.000 de lei e prevăzută pentru cei care nu respectă restricțiile post-angajare.

În forma care a plecat de la Guvern, proiectul prevedea însă amenzi mult mai mari, inclusiv măsuri ce afectau contractele încheiate cu nerespectarea restricțiilor post-angajare.  

Amenda adoptată de Parlament merge însă în ton cu multe dintre amenzile stabilite în Legea 176/2010, unde, de pildă, nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege se sancționează cu amenzi între 50 și 2.000 de lei.

Contextul

De ce aceste măsuri și de ce acum: în expunerea de motive este explicat faptul că proiectul apare ca răspuns la două presiuni, una externă, dar și una internă, dată de un vid de reglementare, pe de o parte, precum și de o fragmentare a reglementărilor existente în prezent în această zonă.

În plan extern, România are de închis o evaluare OCDE care cere explicit extinderea regulilor pre- și post-angajare dincolo de câteva categorii izolate și instituirea unei responsabilități clare, la nivel central, pentru aplicare și monitorizare - rol pentru care Executivul a indicat ANI. În paralel, GRECO (runda V) solicită reguli post-angajare efective pentru persoanele cu funcții executive de vârf, cu mecanism real de monitorizare, ceea ce a fost asumat și în Strategia Națională Anticorupție 2021–2025.

În plan intern, Guvernul a constituit în martie 2025 o comisie interministerială pentru implementarea recomandărilor OCDE, care a lucrat pe tipurile de restricții, perioada de „cooling-off” și regimul sancționator. Cel mai important instrument lipsă în legislația română este la acest moment e un mecanism unitar de monitorizare și sancționare și lipsa totală a unor reguli „pre-angajare”, nu doar „post-angajare”. 

Din acest context a rezultat necesitatea de a modifica Legea nr. 176/2010 pentru a crea un cadru unic de restricții pre/post-angajare, digitalizarea fluxurilor prin e-DAI, lărgirea sferei persoanelor vizate și întărirea rolului ANI ca autoritate de monitorizare și sancționare.

„Restricțiile pre și post-angajare reprezintă un instrument esențial în prevenirea conflictelor de interese și a corupției, contribuind la consolidarea integrității în sectorul public. Prin limitarea accesului la funcții publice pentru persoanele care au desfășurat activități incompatibile sau au avut relații contractuale cu instituții vizate, restricțiile pre-angajare previn influențele nelegitime și asigură decizii imparțiale. La rândul lor, interdicțiile post-angajare împiedică utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate sau a influenței dobândite în funcție în beneficiul unor interese private, reducând riscul de trafic de influență, favoritism sau «migrație între sectorul public și privat». Astfel, aceste măsuri contribuie la păstrarea încrederii cetățenilor în administrația publică și la protejarea interesului public”, scrie în expunerea de motive care însoțește proiectul. 

Atenție! Proiectul de lege NU se aplică momentan. Acesta mai trebuie promulgat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial.