Prețul recomandat de producător: delimitări juridice și implicații practice pentru operatorii economici

Articol scris de Mihaela Bălășescu, Managing Associate la D&B David si Baias și Andreea-Eleonora Roșu, Lawyer at D&B David și Baias.

Un exemplu relevant este soluția obținută de echipa D&B David si Baias într-un litigiu recent în care instanța de fond a admis plângerea contravențională formulată împotriva unei sancțiuni aplicate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (”ANPC”) pentru afișarea PRP. Instanța a reținut că, atât timp cât prețul recomandat este prezentat strict ca o comparație de preț, cu mențiunea clară că nu reprezintă prețul de vânzare, această practică nu poate fi calificată drept înșelătoare conform legislației europene. 

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale înșelătoare, orice informație care poate induce în eroare consumatorul cu privire la prețul real al unui produs este susceptibilă de a fi sancționată contravențional, cu amenzi cuprinse între 20.000 și 100.000 lei. În completare, Ordinul ANPC nr. 182/2023 impune comercianților obligația de a furniza informații clare, neechivoce și care să nu creeze impresia unei reduceri fictive, consolidând astfel cadrul normativ aplicabil în materia protecției consumatorului. 

Reiese, așadar, că utilizarea prețului recomandat de producător (PRP) trebuie să respecte anumite condiții esențiale pentru a nu fi calificată drept practică comercială înșelătoare. 

Deși prețul recomandat de producător (PRP) are, în esență, un caracter informativ, modul în care acesta este utilizat în comunicarea comercială poate atrage riscuri juridice semnificative. În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 363/2007, afișarea PRP poate fi calificată drept practică ilicită în măsura în care creează, în percepția consumatorului, impresia unei reduceri fictive de preț. Această interpretare este susținută de evoluția recentă a practicii ANPC, care a început să sancționeze comercianții ce recurg la evidențierea diferenței dintre prețul de vânzare și PRP ca instrument de marketing, fără ca această diferență să reflecte o reducere reală, efectivă și documentată. 

Într-un astfel de context, utilizarea PRP devine problematică din punct de vedere juridic întrucât poate influența în mod nejustificat decizia de cumpărare a consumatorului, afectând echilibrul contractual și transparența comercială. Prin urmare, este esențial ca operatorii economici să manifeste o diligență sporită în modul de prezentare a prețurilor, pentru a evita riscurile legale asociate cu modul de afișare a prețurilor.  

În primul rând, se impune sublinierea clară a faptului că prețul recomandat de producător (PRP) nu constituie, în mod juridic, o reducere de preț și, în consecință, nu trebuie semnalizat ca atare în comunicarea comercială. Comercianții au obligația de a indica în mod transparent și lipsit de echivoc natura acestui preț, respectiv faptul că reprezintă o estimare orientativă transmisă de furnizor distribuitorului, cu privire la valoarea pe care produsul o poate avea pe piața relevantă. Așadar, PRP trebuie prezentat ca o simplă comparație de prețuri, fără a crea aparența unei oferte speciale sau a unei campanii promoționale. 

În al doilea rând, este esențial ca rolul PRP să fie clarificat într-un mod vizibil, echitabil și conform cu principiile de transparență comercială. Din această perspectivă, se recomandă ca PRP să nu fie evidențiat vizual prin diferențe de culoare, font sau dimensiune față de prețul de vânzare întrucât o astfel de prezentare poate induce în mod eronat ideea unei reduceri de preț. 

Totodată, trebuie evitate cu strictețe formulările care sugerează reduceri implicite, precum „preț redus”, „promoție” sau „ofertă”, în absența unei reduceri reale, documentate și conforme cu cerințele legale în vigoare. Utilizarea acestor expresii în mod nejustificat poate atrage calificarea comunicării comerciale drept înșelătoare, cu consecințele juridice aferente. 

În situația în care PRP este comunicat de către producător, este imperativ ca sursa acestuia să fie documentată corespunzător, prin mijloace care să permită verificarea originii și caracterului estimativ al prețului. Această documentare contribuie la consolidarea transparenței și la evitarea riscurilor de sancționare din partea autorităților de control. 

În al treilea rând, un aspect esențial în interpretarea și aplicarea legislației privind protecția consumatorului îl reprezintă figura juridică a „consumatorului mediu”, consacrată atât în dreptul național, cât și în jurisprudența europeană. Acest standard se referă la o persoană rezonabil informată, atentă și prudentă, care analizează cu discernământ informațiile puse la dispoziție în cadrul unei comunicări comerciale. 

În acest sens, este important să subliniem că responsabilitatea juridică nu revine exclusiv comerciantului. Deși operatorii economici au obligația de a furniza informații clare, transparente și conforme cu legislația în vigoare, consumatorul are, la rândul său, un rol activ în procesul de evaluare a ofertei comerciale. Astfel, se impune o lectură atentă și contextualizată a elementelor de marketing, inclusiv a prețului recomandat de producător (PRP), care – atunci când este prezentat corect – nu reprezintă o reducere, ci o estimare orientativă. 

Într-un mediu comercial dinamic, în care decizia de cumpărare este influențată de multiple variabile, educarea consumatorului devine un instrument complementar de protecție. Înțelegerea diferenței dintre prețul de vânzare și PRP, precum și capacitatea de a identifica elementele care constituie o reducere reală, contribuie la echilibrul relației comerciale și la diminuarea riscului de confuzie. 

Prin urmare, protecția consumatorului trebuie privită ca un proces bilateral, în care atât comerciantul, cât și consumatorul mediu au responsabilități corelative. Doar printr-o abordare echilibrată, care combină conformitatea juridică cu informarea corectă și educarea publicului, se poate asigura un climat comercial transparent, echitabil și sustenabil.  

Concluzia este că responsabilitatea juridică a operatorului economic nu se limitează la respectarea formală a legii, ci implică o conduită comercială transparentă și echitabilă. Într-un mediu de reglementare din ce în ce mai strict, conformitatea cu legislația privind protecția consumatorului devine un element esențial al sustenabilității comerciale. 

În acest sens, experiența acumulată de echipa D&B David și Baias în gestionarea litigiilor generate de controalele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor este relevantă, având în vedere volumul semnificativ de dosare active – peste o sută – în domenii precum retail, comerț electronic și bunuri de larg consum (FMCG). 

Aceste dosare vizează, în principal, contestarea proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, care pot include amenzi de până la 50.000 de lei, precum și măsuri administrative cu impact major asupra activității comerciale, cum ar fi suspendarea temporară a activității sau închiderea unităților pentru perioade între șase și douăsprezece luni. În acest context, o strategie juridică bine fundamentată este esențială pentru protejarea intereselor comercianților și pentru asigurarea continuității operaționale. 

Colaborarea cu echipa D&B presupune accesul la o structură multidisciplinară, formată din avocați specializați în litigii administrative, precum și din consultanți cu expertiză în reglementare și conformitate, în special în sectoarele vizate de legislația privind protecția consumatorului. Această abordare integrată permite formularea unor apărări solide și adaptate specificului fiecărui caz, contribuind la obținerea unor soluții favorabile în instanță și la protejarea reputației comerciale. 

Prin activitatea desfășurată în mod constant în această arie de practică, D&B David și Baias își reafirmă angajamentul față de respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și echitate în aplicarea sancțiunilor de către autoritățile de control, precum și față de apărarea drepturilor comercianților în fața unor măsuri care pot afecta grav activitatea economică.