Comisia Europeană a anunțat în acest an Strategia Pieței Unice, care are ca obiectiv principal o piață „simplă, fluidă și puternică”, cu accent pe digitalizare, standardizare și reducerea birocrației. Strategia urmărește o abordare bazată pe date interoperabile la nivelul UE și, în mod evident, accelerarea standardizării digitale și simplificarea raportărilor. Până în 2030, Comisia Europeană își propune ca piața unică să devină complet digitalizată și simplificată.
Strategia implică o schimbare de paradigmă: de la o piață unică bazată pe documente la una bazată pe date, în care facturarea electronică evoluează de la un simplu canal de transmitere a facturilor într-un instrument-cheie pentru digitalizarea pieței unice. Astfel, se urmărește ca toate datele să fie utilizate pentru raportarea TVA în timp real, cât și pentru transparență.
Deși în România instrumentul de facturare electronică (e-Factura) a fost implementat deja, ca o măsură de reducere a deficitului de colectare a TVA, în prezent, acesta este limitat la tranzacțiile efectuate de către persoane impozabile din România sau nerezidenți înregistrați în scop de TVA. În contextul Strategiei Comisiei Europene pentru Piața Unică, scopul se va extinde la toate tranzacțiile efectuate între companii de pe teritoriul Uniunii Europene.
Facturarea electronică este un catalizator pentru transformarea digitală
Facturarea electronică este considerată o piatră de temelie a pieței unice europene pentru că oferă economii imediate de costuri, îmbunătățește considerabil conformitatea și permite raportarea automată, în timp real, bazată pe date. În viitorul apropiat, va permite inclusiv raportarea automată a TVA la nivel transfrontalier.În prezent, legislația Uniunii Europene privind facturarea electronică în achizițiile publice promovează un standard european de facturare electronică, Standardul EN 16931, însă adoptarea acestuia în rândul companiilor din UE este limitată, cu o utilizare redusă a standardului, lipsa soluțiilor interoperabile și o reutilizare scăzută a datelor.
De aceea, vom vedea mai multe schimbări în politica Uniunii Europene în domeniul facturării electronice. Deja s-a anunțat o revizuire a Directivei privind facturarea electronică, transformând-o într-un regulament, cu recomandări pentru a asigura integrarea modulelor de facturare în toate soluțiile de contabilitate. În paralel, se intenționează testarea reutilizării datelor din e-Invoicing pentru raportarea sustenabilității și creșterea transparenței vamale, prin conectarea acestora cu datele vamale, în concordanță cu dezvoltarea Hub-ului European de date vamale.
Cum va putea facturarea electronică să fie instrumentul-cheie în digitalizare la nivelul Uniunii Europene?
În prezent, comitetul tehnic responsabil de standardizarea facturării electronice în Europa care a avut sarcina de a dezvolta Standardul (EN) 16931, care definește modelul semantic de date pentru facturile electronice în UE, are ca principal obiectiv revizuirea acestui standard. EN 16931 a fost dezvoltat inițial pentru tranzacțiile B2G și, prin urmare, s-au omis multe scenarii de tranzacții B2B care nu sunt acoperite suficient și regulile pentru facturarea electronică nu sunt complet armonizate pentru respectarea unor cerințe naționale și internaționale, precum cele în materie de TVA.Un alt element esențial avut în vedere și care a constituit o provocare reală a fost asigurarea faptului că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) pot adopta standardul la costuri reduse. Acesta este un obiectiv fundamental atât al Directivei UE 2014/55, cât și al standardului EN 16931.
Prin urmare, se urmărește identificarea de soluții de standardizare a acestor reguli care să satisfacă toate cerințele și, totodată, să fie ușor de utilizat și implementat, cum ar fi introducerea unor noi elemente în facturi pentru a susține mai multe cazuri de utilizare. În plus, odată cu adoptarea Directivei ViDA de anul acesta, trebuie integrate în standard și cerințele de e-Reporting.
Revizuirea standardului european pentru facturare electronică a început acum mai bine de 3 ani și se estimează că noua versiune a standardului se va publica în a doua jumătate a anului 2026, adoptarea Directivei ViDA jucând un rol important în alinierea perspectivelor între statele membre și identificarea de soluții comune.
Prin urmare, observăm că e-Invoicing nu este doar o obligație fiscală sau de raportare, ci un element-cheie al transformării digitale la nivelul fiecărei țări și, mai departe, pentru strategia unei piețe unice în Europa. Vedem că se pune din ce în ce mai mult accentul pe simplificare, digitalizare și schimbarea datelor între autorități și mediul de afaceri în timp real.
Deși termenul de implementare a facturării electronice în relație cu partenerii europeni nu este extrem de aproape, companiile ar trebui să continue să rămână informate și proactive în adaptarea la schimbările legislative, de îndată ce acestea sunt anunțate. Companiile ar trebui să asigure o guvernanță solidă a datelor, folosirea unor sisteme tehnice capabile să suporte transformări, astfel încât orice tranziție și implementare de noi reguli să fie cât mai facilă.
avocatnet.ro