Guvernul a aprobat tezele prealabile ale noului Cod de procedura penala

Noul Cod porneste de la necesitatea unui echilibru intre drepturile acuzarii si drepturile apararii. In proiectul noului Cod de procedura penala, vor fi introduse, pe langa principiile clasice (al legalitatii, al oficialitatii, al garantarii libertatii persoanei, al prezumtiei de nevinovatie, al garantarii dreptului la aparare si al respectarii demnitatii umane) reguli noi, precum principiul dreptului partilor la un proces echitabil, desfasurat intr-un termen rezonabil, informeaza acelasi comunicat.

Prin noul proiect se propune reglementarea expresa a institutiei judecatorului de libertati ca organ judiciar distinct. Competenta acestuia priveste dispunerea asupra masurilor privative de drepturi in tot cursul urmaririi penale, cum ar fi: arestarea preventiva, perchezitia domiciliara, interceptarile si inregistrarile audio-video.

Sub aspectul competentei, se impune o echilibrare a competentei materiale a instantelor judecatoresti, in paralel cu o reasezare a cailor de atac, cu regandirea principiului apropierii justitiei de cetatean, precizeaza Ministerul Justitiei.

Proiectul unui nou Cod de procedura penala isi propune de asemenea instituirea unor proceduri simplificate de judecata. Astfel, urmand modelul german, se intentioneaza, in cazul infractiunilor de o gravitate redusa, care pot fi pedepsite numai cu amenda, reglementarea unei proceduri simplificate de tipul ordinului penal.

De asemenea, proiectul isi propune reglementarea institutiei “acordului de recunoastere a vinovatiei”, in cazul infractiunilor de gravitate mica si medie, pedepsite de lege cu inchisoarea pana la un anumit cuantum. Aceasta procedura presupune, in esenta, realizarea unui acord intre procuror, pe de o parte, si inculpat, asistat de avocat, pe de alta parte, in sensul recunoasterii de catre cel acuzat a infractiunii ce i se retine in sarcina.

Ca noutate absoluta pentru legislatia procesual penala romaneasca, se propune reglementarea unei noi masuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, dupa modelul Codului de procedura penala italian, urmarind prin introducerea acestei institutii largirea posibilitatilor de individualizare a masurilor preventive, in raport cu principiile anterior mentionate.

Proiectul noului Cod de procedura penala va fi definitivat, in urma consultarilor cu magistratii si avocatii, in luna octombrie, dupa care va fi supus dezbaterii Parlamentului.
 
Cititi textul integral al comunicatului Ministerului Justititei aici.