Stim cu totii bancul celebru in care Ionica striga "Lupuuu" de mai multe ori, fara sa fie vreun lup in preajma. Si, cand vine lupul cu adevarat, nimeni nu-l mai crede pe Ionica, desi el striga disperat. Intr-un fel similar se intampla astazi cu Romania si infractorii sai. Curg atatea acuzatii dintr-o parte si cealalta, incat nu mai credem pe nimeni si nimic. O stare de fapt despre care te-as invita sa vorbim astazi. Citește articolul
Aud tot mai des ideea aceasta cu "generatia de sacrificiu" care are nesansa de a trai in aceste vremuri, pentru a fi calcata in picioare si batjocorita de politicieni. Si nu sunt de acord cu ea. O generatie poate fi de sacrificiu doar daca isi doreste acest lucru. Bineinteles, exceptie fac acele generatii care sunt trimise pe front, ca in razboaiele mondiale din secolul trecut, spre exemplu. De la acei oameni trebuie sa invatam ce inseamna sacrificiu. Si tot cu ei in gand ar trebui ca, data viitoare cand vorbim despre "sacrificii", sa avem putina decenta sa intelegem ca situatia noastra nu s-a comparat niciodata cu calvarul prin care au trecut ei. Citește articolul
Indiferent de culoarea politica, guvernantii nostri au o trasatura comuna: in goana lor dupa bani la buget, nascocesc reglementari halucinante, desprinse parca din lumile absurde prezentate de Kafka in romanele sale. Un exemplu emblematic este forfetarul Guvernului Boc, introdus in 2009, care a inchis zeci de mii de firme, aducand statului mai multa paguba decat castig. Trei ani mai tarziu, in spiritul aceleiasi idei nemuritoare de a creste incasarile bugetare (de data asta e vorba de bugetul sistemului de sanatate), Guvernul Ponta planuieste sa-i oblige pe angajatori la plata unui CASS minim. Minim, dar deloc mic. Citește articolul
Cine seamana vant, culege furtuna, zice un vechi proverb romanesc. Stiu, e o introducere banala. Dar asta se intampla acum in Romania. Ani de-a randul, presedintele Basescu a semanat vant. Acum, a venit furtuna. Mi-e frica insa de uraganul care va veni dupa ce actuala putere s-a apucat sa semene furtuni. Citește articolul
Am vorbit cu totii atat de mult despre Bruxelles in ultimele zile, incat s-ar putea sa te deranjeze inca un text care aduce in atentie orasul Belgian. Promit insa ca in editorialul meu e vorba despre noi si despre realitatea din jur. Si, cum sper ca nu te-am dezamagit niciodata cu subiectele mele, astept sa citesti si sa-mi spui parerea ta. Multumesc anticipat. Citește articolul
Maia Morgenstern si-a folosit talentul artistic pentru a sensibiliza romanii in apararea cauzei Rosia Montana. Si i-a enervat atat de mult pe unii oameni, incat au preferat sa o atace pe ea si nu ideea pe care o exprima. Ne comportam atat de agresiv unii cu altii pentru ca suntem diferiti intru totul sau ne comportam agresiv pentru ca nu suntem indeajuns de educati sa o facem altfel? Iata propunerea mea de discutie pentru astazi. Ce zici? Citește articolul
Exista cateva spoturi difuzate de Radio Guerrilla care ma fac sa privesc inspre trecut cu un mare regret. Cateva discursuri sustinute de politicieni sau intelectuali ai perioadei interbelice, puse in antiteza cu o serie de fraze absurde, de cele mai multe ori agramate si imbecile, rostite de oamenii care ne reprezinta astazi, fie in Parlament, fie in diverse institutii publice. Aici sa fi ajuns oare, dupa atatia zeci de ani de tumult, suferinte, transformari si reforme? Citește articolul
Aseara, un om a incercat sa se impuste sau asa spune, cel putin, raportul oficial al Politiei Romane. Nu conteaza cine e acel om si nici care e istoria de dinaintea gestului cu pricina. Ce te-as ruga sa discutam astazi este valul de ura animalica pe care l-am vazut napadind internetul in orele care au trecut. O ura pe care am tot intalnit-o in ultima vreme, o ura care ne macina pe noi ca popor si ca indivizi. Un sentiment macabru si josnic. Citește articolul
Voiam sa discutam astazi despre spiritul civic si obligatia morala de a merge la vot. As fi incercat sa va conving ca nu trebuie sa lipsiti duminica de la urne. Cautandu-mi argumentele si incercand sa le pun in cuvinte, mi-am dat seama ca as fi ipocrita. Cum sa va conving pe voi sa mergeti la vot, cand nici eu insami nu sunt pe deplin convinsa? Citește articolul
Era o carte nou-nouta, care nu mai stiu cum a aparut in biblioteca. "Antologie de texte literare pentru copii", scria simplu pe coperta de-un verde hipnotizant. Mi se parea cea mai frumoasa carte din lume. Acolo am citit prima oara fragmente din Micul Lord al carui nume abia-l puteam citi, daramite pronunta (Fauntleroy) sau bucati din povestirile lui Edmondo de Amicis (oh! "Cuore - inima de copil" si-acum ma apuca nostalgia). Totusi, prima si prima oara, din cartea asta am citit o poezie. Nu stiu exact ce m-a atras la ea. Sa fi fost desenul colorat care o ilustra, din care imi amintesc cel mai bine ochii-taciune ai unui caine trist. Sau prenumele autoarei, acelasi cu al mamei (nu radeti, nu aveam mai mult de 8 ani. Alegerile de atunci aveau cele mai bizare motivatii). Nu mai stiu ce-a fost, dar imi amintesc perfect ca poezia asta mi-a predat prima lectie despre iertare. Citește articolul