Liliana Ceausescu: Nu trebuie sa judecam oamenii dupa functia lor, ci dupa cat se respecta pe ei insisi

Este pasionata de literatura, de muzica clasica si preclasica, dar si de terapie naturista, dans si gradinarit. Sustine ca se teme cel mai putin de soarta si cel mai mult de golul sufletesc si ca, de-ar putea sa-si aleaga o alta meserie decat cea practicata acum (mediator, n.r.), atunci aceea ar fi de neurochirurg sau cercetator biochimist.

"Niciodata nu voi renunta la demnitate si onoare", ne-a mai spus Liliana Ceausescu in interviul acordat recent, pe care va las sa-l savurati in cele ce urmeaza.

--

De ce ati ales sa fiti mediator, a fost intamplator sau chiar v-ati dorit acest lucru?
Liliana Ceausescu: Am aflat de profesia respectiva intamplator, acum multi ani, inainte de a aparea legea medierii in 2006, cu ocazia unui curs de negociere pe care il predam unei echipe de vanzari dintr-o multinationala, curs la care participa un trainer din America. El mi-a vorbit despre mediere ca profesie si mi-a atras atentia ca as avea vocatie pentru o asemenea profesie, datorita modului in care reusesc sa schimb mentalitati. Cand a aparut legea medierii, cum imi plac provocarile de substanta, am decis sa merg la cursul de formare. Fireste ca, dupa primele zile de curs, formatorul mi-a explicat politicos, ca pana la sfarsitul cursului  sa nu mai incerc a raspunde intrebarilor, deoarece trebuie sa invete si colegii mei cu ce se "mananca" negocierea. Avea dreptate.

Va aduce satisfactii aceasta meserie, simtiti ca aveti o cariera de succes, care va implineste?
Liliana Ceausescu: Nu stiu daca am o cariera de succes, dar practicarea acestei profesii ma implineste. Stiu ca pot sa schimb mentalitati in continuare sau poate doar preconizez un ideal si incerc sa il transform in realitate vie. Daca faptul ca sunt recunoscuta de Asociatia Mediatorilor din Franta, ca fac parte din Ordinul Negociatorilor ori ca sunt mentor pentru mediatori la inceput de drum este un success, atunci inseamna ca am succes.

Lucrul cu oamenii si problemele lor te poate rasplati cand te astepti mai putin, iar dupa o auto-analiza realizezi ca, de fapt, ai o contributie majora la solutionarea disputelor puse pe tapet in biroul tau, pentru ca tu esti cea care a gestionat blocajele de natura emotionala, astfel ca partile au putut trece de bariera traumei care a generat conflictul, uitand de comportamentul agresiv, ori cel victimizator.

Contactul cu diverse personalitati, sisteme de valori, imi largeste orizontul abordarilor pe masura ce ii ajut sa isi expire dorintele, cu unica conditie de a tine cont si de interesele celuilalt. Cateodata este al naibii de greu sa explici ca exista victorie si fara infrangerea celuilalt, ca iertarea ne face mai buni si mai impacati cu noi insine, ca reprimarea sentimentelor impiedica deschiderea catre transformare, in cuvinte SIMPLE dar sincere. Oamenii din fata ta trebuie, in primul rand, sa aiba incredere ca, sub indrumarea ta, chiar vor scapa de angoasa care ii apasa.

Care este primul sfat pe care il dati oamenilor care vin la o sedinta de mediere?
Liliana Ceausescu: Nu cred ca este un sfat, ci mai curand o recomandare. Ii rog ca, in primul rand, sa ma ajute sa ii inteleg, pentru ca eu, la randul meu, sa ii pot ajuta.

Credeti in viitorul acestei meserii, de mediator? In ultimii ani, ea a fost atacata tot mai des, legea medierii a fost modificata constant, multi nu vad utilitatea mediatorilor..
Liliana Ceausescu: Nu numai ca eu cred in viitorul acestei profesii, dar cred ca ea insusi este viitorul. Daca instanta "face dreptate", atunci cand partile nu ajung la un numitor comun, prin mediere oamenii au realizat ca pot decide ei insisi, ceea ce este infinit mai bine pentru ei. Pe langa faptul ca o asemenea intelegere va fi durabila in timp, de multe ori ea reface si comunicarea dintre parti. Fireste ca doua parti multumite vor respecta intelegerea dintre ei chiar si fara a mai trece pe la instanta ori notar (daca nu este obligatoriu), pe cand o hotarare judecatoreasca cu siguranta va nemultumi o parte, daca nu pe amandoua.

Cate parti au ocazia in instanta sa discute despre sentimentele care au determinat conflictul? La masa negocierii se pot discuta si aspecte care nu tin neaparat de detaliile tehnice ale spetei… asa ca mediatorul "mai imbraca si haina" psihologului ori cea a preotului, atunci cand partile doresc sa iasa din izolarea  blocajului de emotii negative si iti acorda incredere, parmitandu-ti sa le cunosti intimitatea sufleteasca ca la spovedanie.
Din punctul meu de vedere, acestea sunt motivele pentru care justitiabilul, educat in sensul dialogului si al comunicarii, va alege calea amiabila a solutionarii unui conflict

Ce v-a determinat sa va inregistrati pe forumul AvocatNet.ro si de cat timp sunteti consultant?
Liliana Ceausescu: Am aflat accidental de AvocatNet.ro si, daca imi aduc bine aminte, cautam pe net jurisprudenta pentru taxa de timbru in legatura cu o anume societate. Asa am intrat prima data pe portal si mi-am deschis cont in aceeasi zi. Mi-a placut cum era structurat business-ul avocatnet, am citit aproape un an postarile anumitor specialisti, pentru ca eu, de cand ma stiu, consider ca o zi este pierduta, daca nu am invatat ori experimentat ceva nou. La scurt timp, am decis sa devin si consultant, dar nu pentru ca mai exista vreun dubiu in privinta profesiei mele de mediator, ci pentru ca ma simteam confortabil cu oamenii virtuali de aici si cu faptul ca nu era un portal de socializare precum Facebook sau Twitter.

Cat timp petreceti pe forumul AvocatNet.ro, intrati zilnic?
Liliana Ceausescu: Nu am limita de timp. Zilnic nu stiu cat stau, dar cu siguranta noaptea cel putin 2-3 ore. In ziua in care a fost luata decizia curtii constitutionale privind informarea in mediere, am stat on-line cred ca 12-14 ore pentru ca deja apareau topicuri sau postari care incalcau regulamentul. Cu alte cuvinte, cand eram simplu utilizator citeam cateva ore, de cand am devenit moderator, am, nu am treaba, intru ca sa monitorizez daca nu a fost incalcat regulamentul.

Cat de mult conteaza familia pentru dvs.? Printre atatea activitati, cum reusiti sa impacati pe toata lumea?
Liliana Ceausescu: O sa iti raspund pe membri de familie. 
Sotul/Jumatatea mea legala – Inainte de a ne casatori, l-am rugat sa promita ca imi va supravietui, pentru eu nu as putea indura suferinta pierderii universului meu. Nu sunt macabra, ci doar un om care accepta cu seninatate adevarurile absolute care sunt viata si moartea. In privinta alegerilor personale, atata timp cat este vorba de un hobby, ne respectam reciproc alegerile, asa ca, dupa ce a acceptat sa ma imparta si cu AvocatNet.ro, nu am mai revenit la aceasta tema de discutie. 
Mama – numai pe dansa o mai am. Din fericire, desi are 82 de ani, inca se ocupa de gradina, dulceturi si baga ata in ac mai repede ca mine. Raportez: Nu a avut niciodata de suferit pentru ca eu am stat cu orele pe AvocatNet.ro, deoarece am reusit sa fiu alaturi de ea de fiecare data cand a avut nevoie.
"Copiii" mei – 2 cateluse, 3 pisici si un motan. Fiind vorba de echipa, isi fac de lucru intre ele, iar cand vor ceva anume, ori stau gramada pe mine ori inchid capacul de la laptop. Oricum vara, cateva ore pe zi, ies in curte ca sa isi faca siesta.

Cui ii datorati reusitele avute pana in prezent, si personale, si profesionale?
Liliana Ceausescu: Oamenilor pe care i-am intalnit in anumite conjuncturi din viata mea si informatiilor pe care le-am primit in momente oportune. Faptul ca intotdeauna am ales sa profesez acolo unde stiam ca pot avea rezultate, intrucat iubeam ceea ce faceam si permanenta autoevaluare pentru a-mi putea imbunatati abilitatile, m-au condus pe un drum profesional frumos si cu impliniri.

Care e cea mai inspirata lectie ce v-a fost predata?
Liliana Ceausescu: Copila fiind, tatal meu mi-a explicat, ca toti oamenii respira pe "nas", atat ciobanul, cat si presedintele de stat. Imi suna si acum cuvintele lui in minte: "Copila, nu judeca oamenii dupa functia lor, ci dupa cat se respecta pe ei insisi si incearca sa ii intelegi, adaptandu-te la nivelul discutiei".

Cum s-ar contura, in viziunea dvs., imaginea omului perfect?
Liliana Ceausescu: Omul perfect este o utopie sau, daca vrei, o notiune/concept la care omul incearca sa se raporteze in drumul lui catre progres/dezvoltare personala/succes. In consecinta, pragmatismul din mine a plasat acest fisier in memoria latenta a computerului meu (unitate centrala creier).

Ce carte a reusit sa va schimbe si in ce sens a avut loc aceasta schimbare?
Liliana Ceausescu: Nu exista o carte anume, ci cateva mii. Fiecare volum de carte citita ori recitita de mai multe ori, in anumite cazuri, a pus o "caramida" la temelia nivelului de vocabular, experientelor urmatoare, cunoasterii. Asa ca nu ar fi corect sa ma limitez la un singur titlu. Citesc in continuare, fara sa cad in habotnicia sustinerii unui unic declic de schimbare, pentru ca astfel imi intretin mintea vie si intr-o anumita stare de gratie .

Pe ce piloni se sprijina gandurile unui invingator?
Liliana Ceausescu: "Coloana mea vertebrala" imi spune ca disciplina, increderea in fortele proprii si perseverenta sunt o baza de pornire in drumul catre performanta.

Ce asteptari aveti de la dvs. peste 10 ani?
Liliana Ceausescu: In general, nu imi fac planuri pe termen lung, pentru ca asa nu risc sa fiu dezamagita. In plus, eu am cam functionat dupa dictonul "mai bine o zi vultur, decat o viata cioara". Fiecare varsta prin care am trecut a avut farmecul ei, experienta ei specifica si intelepciunea aferenta, asa ca singurul lucru pe ca il astept de la mine, mai bine zis de la organismul meu, este sa nu cedeze, adica sa fiu sanatoasa, atat.

Cum ati defini echipa?
Liliana Ceausescu: Echipa – oameni diferiti ca personalitate si pregatire, care impreuna lucreaza pentru indeplinirea unui scop comun, intr-o interdependenta coezionala si credinta in obiectivul comun

Ce ar trebui sa invatam de la viata?
Liliana Ceausescu: Ca orice actiune produce o reactie si orice actiune are anumite efecte. Trebuie sa invatam toata viata sa acceptam, pentru a putea si darui cu discernamant.

Care este cel mai mare regret pe care il aveti?
Liliana Ceausescu: Ca nu am un urmas.

--

Colectia de oameni frumosi este o sursa saptamanala de speranta marca AvocatNet.ro. Aici veti intalni, sambata de sambata, oamenii firesti din Romania pe care ne era dor adanc sa ii auzim vorbind - oamenii echilibrati, care impresioneaza tocmai prin normalitatea lor, intr-o lume de "senzational" si "extraordinar" si "nemaipomenit".