UPDATE: Valabilitatea pachetelor medicale pentru perioada 2014-2015 a fost prelungită până în vară

Valabilitatea pachetelor medicale pentru anii 2014-2015 a fost prelungită pentru a doua oară în ultimele luni. Conform Hotărârii Guvernului nr. 200/2016, ce a apărut miercuri în Monitorul Oficial, acestea se vor aplica până la 30 iunie, iar de la 1 iulie vor intra în vigoare pachetele pentru perioada 2016-2017.

Iniţial, Executivul amânase (în cursul lunii decembrie) valabilitatea pachetelor pentru 2014-2015 până astăzi, prin HG nr. 994/2015, însă, din cauză că medicii de familie au atenţionat că nu vor semna noul contract-cadru (aprobat odată cu noile pachete medicale), acesta a decis să amâne intrarea în vigoare a pachetelor pentru 2016-2017.

Informaţii suplimentare despre pachetele de servicii pentru perioada 2016-2017 pot fi găsite aici.

Pachetele medicale au fost modificate semnificativ în aprilie 2015

Modificările principale din 2015 la pachetul minimal de servicii şi la pachetul de servicii de bază au fost incluse în Hotărârea Guvernului nr. 205/2015, care a modificat HG nr. 400/2014 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015.

În esenţă, în baza propunerilor Ministerului Sănătăţii, Executivul a crescut numărul de consultaţii la care au dreptul pacienţii, indiferent că sunt asiguraţi sau nu, şi a introdus în pachete anumite servicii noi.

Pachetul minimal de servicii este destinat persoanelor neasigurate în sistemul de sănătate, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 400/2014. Acesta include "servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic (adică infecţioase - n. red.), monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie".

Pachetul de servicii de bază este destinat persoanelor asigurate şi "cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii", aşa cum scrie în documentul menţionat.

Gravidele au dreptul la o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină

În baza pachetului minimal, la supravegherea sarcinii şi a lăuziei, pacientele beneficiază de o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi de o consultaţie în primul trimestru de după naştere.

Pentru fiecare situaţie de urgenţă pentru care se dă primul ajutor sau care este rezolvată la cabinetul medical, se acordă o consultaţie pe persoană, indiferent dacă aceasta este sau nu înscrisă pe lista unui medic de familie. Totodată, medicii de familie pot acorda o consultaţie preventivă o dată la trei ani.

Pentru serviciile acordate pacienţilor neasiguraţi, în regim de spitalizare continuă şi de zi, biletul de internare nu este necesar. În acelaşi timp, internarea în spitalizare de zi se face atât în cazul urgenţei medico-chirurgicale, cât şi în cazul epidemiologic (pentru bolnavii ale căror afecţiuni nu necesită izolare).

Spre deosebire de regulile aplicabile până la 31 martie 2015, din 1 aprilie 2015 se face şi examinarea pentru constatarea morţii, cu sau fără eliberare de acte medicale. În cazurile suspecte, în care este necesară o expertiză medico-legală, medicul nu poate să elibereze certificatul de deces.

Atenţie! Persoanele neasigurate trebuie să suporte în totalitate costurile investigaţiilor paraclinice recomandate, tratamentul prescris de medicii de familie şi activităţile de suport (exceptând, aici, examinarea pentru constatarea morţii şi eliberarea certificatului de deces).

Medicii merg mai des acasă la pacienţi

Până la 31 martie 2015, medicii de familie puteau acorda la domiciliu cel mult 21 de consultaţii pe lună, pentru persoanele care beneficiază de pachetul de bază, însă de la 1 aprilie 2015 acest număr s-a dublat. Astfel, medicii acordă maximum 42 de consultaţii pe lună, însă nu mai mult de trei consultaţii pe zi.

Aceste examinări se pot acorda asiguraţilor nedeplasabili din cauză că sunt invalizi, asiguraţilor cu boli cronice (cu evoluţie lentă) sau cu un episod acut ce nu permite deplasarea la cabinet, copiilor care au cel mult un an, copiilor cu vârsta de până la 18 ani cu boli infectocontagioase (ce se răspândesc uşor) şi lăuzelor.

În altă ordine de idei, HG nr. 205/2015 dispune că "sunt considerate consultaţii la domiciliu inclusiv consultaţia/examinarea acordată de medicul de familie în vederea constatării decesului".

La fel ca în cazul pachetului minimal, noile prevederi au introdus servicii de supraveghere a sarcinii şi lăuziei: o consultaţie pentru fiecare trimestru de sarcină şi o consultaţie în primul trimestru de la naştere.

Referitor la examinările pentru serviciile de planificare familială, în afară de consilierea femeii privind planificarea familială şi indicarea unei metode contraceptive, pe listă sunt incluse evaluarea şi monitorizarea statusului genito-mamar şi tratamentul complicaţiilor.

La fiecare urgenţă pentru care se acordă primul ajutor sau care este rezolvată la cabinetul medical, se acordă o singură consultaţie pentru fiecare persoană, însă, prin excepţie, copiii de până la 18 ani pot beneficia de cel mult două. Totodată, consultaţia medicală pentru afecţiunile acute şi subacute (dar şi acutizările bolilor cronice) cuprinde, pe deasupra, biletul de trimitere pentru investigaţii paraclinice.

Examinările pentru afecţiunile cronice au crescut, de asemenea. Mai exact, pentru evaluarea clinică şi paraclinică, prescrierea tratamentului şi urmărirea evoluţiei asiguraţilor se acordă cel mult patru consultaţii/trimestru, în limita a două pe lună, faţă de o consultaţie pe lună/trimestru, cum era până la 31 martie 2015.

Spirometria (stabilirea funcţiei şi capacităţii respiratorii a plămânilor cu ajutorul unui aparat special de măsurare) a fost introdusă pe lista serviciilor medicale adiţionale pe care le pot oferi medicii de familie, conform documentului menţionat, pe lângă cele deja existente (efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate, ecografia generală de abdomen şi pelvis).

În plus, pacienţii asiguraţi pot apela la medicul de familie, în timpul programului de lucru în cabinet, pentru administrarea de medicamente (intramuscular, subcutanat, intradermic, intravenos sau perfuzabil).

Pe lista serviciilor diagnostice şi terapeutice au fost introduse, conform HG nr. 205/2015, recoltarea de material bioptic, tratamentul postoperator al rănilor abdominale, intervenţiilor chirurgicale după cezariană, sarcinei extrauterine operate, histerectomiei (îndepărtarea chirurgicală a uterului), endometriozei şi sfatul genetic. În acelaşi timp, sunt incluse psihoterapia pentru copii/adulţi şi kinetoterapia pentru copiii cu autism.

Actul normativ a mai prevăzut şi introducerea unor servicii precum ecografia transrectală, examenul radiologic al articulaţiilor sacro-iliace, examenul radiologic al coloanei vertebrale/segment, CT buco-maxilo-facial nativ, CT sinusuri, RMN sinusuri, RMN abdominal cu substanţă de contrast şi colangio RMN.

Situaţiile pentru care nu este necesar biletul de internare, reorganizate

Situaţiile în care biletul de internare nu este necesar au fost reorganizate în urma modificărilor aduse în primăvara anului 2015 prin hotărâre a Executivului. Astfel, de la 1 aprilie 2015 acestea sunt următoarele:

• pentru spitalizare continuă:
  • naştere;
  • urgenţe medico-chirurgicale;
  • boli cu potenţial endemoepidemic, care necesită izolare şi tratament;
  • bolnavi aflaţi sub incidenţa art. 109, 110, 124 si 125 din Codul penal şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelor-spital;
  • pentru bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată (ani);
  • cazurile care au recomandare de internare într-un spital ca urmare a unei scrisori medicale acordate de medicii din ambulatoriul integrat al spitalului respectiv;
  • transferul intraspitalicesc în situaţia în care se schimbă tipul de îngrijire;
  • transferul interspitalicesc;
  • pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Confederaţia Elveţiană beneficiază de servicii medicale spitaliceşti programate şi acordate cu autorizarea prealabilă a instituţiilor competente din statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, respectiv de servicii medicale spitaliceşti acordate pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, precum şi de servicii medicale spitaliceşti pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au dreptul şi beneficiază de servicii medicale acordate pe teritoriul României;

• pentru spitalizare de zi, dacă se acordă servicii de:
  • urgenţă medico-chirurgicală;
  • chimioterapie;
  • radioterapie;
  • administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi constituite la nivelul CNAS;
  • monitorizare a bolnavilor cu HIV/SIDA;
  • evaluare dinamică a răspunsului viro-imunologic;
  • monitorizare şi tratament ale bolnavilor cu talasemie;
  • monitorizare a bolnavilor oncologici;
  • administrare a tratamentului pentru profilaxia rabiei;
  • monitorizarea sifilisului genital primar şi sifilisului secundar al pielii şi mucoaselor;
  • rezolvare a cazurilor care au recomandare de internare într-un spital ca urmare a unei scrisori medicale acordate de medicii din ambulatoriul integrat al spitalului respectiv, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
  • pacienţii din statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană beneficiază de servicii medicale spitaliceşti programate şi acordate cu autorizarea prealabilă a instituţiilor competente din statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, respectiv de servicii medicale spitaliceşti acordate pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, precum şi de servicii medicale spitaliceşti pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au dreptul şi beneficiază de servicii medicale acordate pe teritoriul României.

Pacienţii îşi pot schimba medicul de familie în baza cardului de sănătate

De la 1 aprilie 2015, persoanele asigurate în sistemul medical autohton îşi pot schimba medicul de familie cu ajutorul cardului de sănătate, mai dispune HG nr. 205/2015.

Mai exact, acest lucru poate fi făcut, după cel puţin şase luni de la momentul înscrierii pe lista medicului, în baza cardului de sănătate şi a unei cereri de înscriere prin transfer.

Persoanele care n-au card de sănătate din diverse motive justificate (refuză folosirea din motive religioase/de conştiinţă, au sub 18 ani, nu li s-a emis cardul, urmează să li se emită un duplicat) îşi pot schimba medicul de familie doar în baza cererii de înscriere prin transfer.

Atenţie! Schimbarea medicului de familie în mai puţin de şase luni de la înscrierea pe lista acestuia se poate face dacă acesta moare, nu se mai află sub contract cu casa de sănătate sau praxisul său este preluat.