Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sancționează constant încălcările Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția datelor (GDPR), amendând încălcarea vieții private și a securității datelor personale de către companii, în diverse contexte, inclusiv cel al relațiilor de muncă.
La întocmirea situațiilor financiare, companiile trebuie să schimbe categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşesc/încetează să depăşească două dintre cele trei criterii de mărime (total active, cifra de afaceri și număr mediu de salariați) - regulă ce rămâne în continuare în vigoare. Potrivit Directivei 2023/2.775 (transpusă deja la noi), criteriile valorice, de mărime a cifrei de afaceri și, respectiv, a activelor nete au fost modificate, fiind semnificativ majorate. Astfel, analiza criteriilor cumulate după care este posibilă reconsiderarea palierului de încadrare a companiei trebuie atent realizată.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent că o clauză contractuală prin care un tânăr sportiv este obligat să plătească o parte din veniturile sale dacă devine atlet profesionist poate fi considerată abuzivă, în cazul în care nu este redactată într-un mod clar și inteligibil. Instanțele naționale sunt responsabile pentru verificarea acestui aspect, având în vedere și contextul în care a fost semnat contractul.
Persoanele care locuiesc în zone montane vor putea cere până la 10.000 de lei pentru a cumpăra sisteme eficiente de încălzire a casei, în cadrul unui program denumit neoficial Rabla pentru sobe, după cum stabilește ghidul acestuia, apărut în această lună. Pentru a primi banii destinați achiziționării de sisteme noi pentru încălzirea casei, cei interesați vor trebui să se adreseze primăriei de domiciliu, cu condiția ca aceasta să se înscrie în program, numai după lansarea unei sesiuni de înscriere.
Noua ediție a programului Start-up Nation a căpătat un cadru legal printr-o ordonanță dată în 2024, însă abia joi a fost oficializat un ordin cu procedura sa de implementare. Astfel, persoanele vizate vor putea cere până la 250.000 lei pentru înființarea unei firme, însă doar dacă urmează mai întâi cursuri de formare pentru antreprenori.
La scurt timp după ce Ministerul Finanțelor (MF) a pus în dezbatere un proiect de OUG cu modificări majore la regimul de scutire de TVA pentru întreprinderi mici, ce include și o majorare a plafonului de scutire de taxă, reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF) au semnalat că documentul prezintă mai multe probleme.
România rămâne o economie dominată de IMM-uri, iar puține afaceri reușesc să depășească pragul unei dezvoltări sustenabile și să devină actori de referință pe piață. Economia noastră continuă să ignore una dintre cele mai mari resurse insuficient valorificate: antreprenoriatul feminin.
Firmele și PFA-urile care activează în domeniul transportului alternativ de persoane (ridesharing) și care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale de angajatori, în relație cu șoferii lor, urmează să fie depistate printr-o declarație nouă, potrivit unui ordin oficializat recent. În urma verificărilor preliminare pe care le-a făcut, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit că numărul șoferilor care lipsesc din evidențele oficiale (adică pentru care nu se achită taxe salariale) se ridică la ordinul zecilor de mii. Noul formular este depus exclusiv de proprietarii aplicațiilor de ridesharing.
Implementarea Directivei Pillar 2 în România marchează un moment de cotitură în peisajul fiscal național și internațional, introducând un sistem complex de impozitare minimă efectivă de 15% pentru grupurile mari de companii cu venituri consolidate de peste 750 milioane euro. Cu impact direct asupra planificării fiscale și operaționale, noile prevederi legislative necesită o înțelegere aprofundată și o pregătire riguroasă din partea companiilor vizate.
În contextul tehnologiei în continuă evoluție, monitorizarea angajaților prin sisteme video sau GPS a devenit o practică din ce în ce mai răspândită. Totuși, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) impune reguli stricte pentru a proteja datele personale ale angajaților, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative. Mai multe cazuri recente analizate și sancționate de autoritățile de control în domeniu evidențiază aspecte de care trebuie să țină cont atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public.
