ACCES PREMIUM
Precompletarea declarațiilor de impozit pe venitul personal, adică un draft pregătit de autoritățile fiscale precompletat, folosind diverse surse de date digitale, a început cu Danemarca, în 1988, și a fost adoptată de alte autorități. Dar aplicarea sa la declarațiile de TVA în ultimii ani – mai întâi în America de Sud și apoi în Europa – marchează o expansiune semnificativă a conceptului în lumea impozitelor corporative. Tendința, determinată de volumul tot mai mare de date ale contribuabililor corporativi accesibile autorităților fiscale, este de așteaptat să continue cu un număr tot mai mare de autorități fiscale care adoptă pre-popularea în lunile și anii următori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pachetul 2 de măsuri fiscale dedicate reducerii deficitului bugetar al României care propune, printre altele, rescrierea regulilor de impozitare a profitului aduce o veste bună, întrucât elimină impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a complicat viața (și costurile) companiilor mari din România în ultimii trei ani. Dar, în același timp, o altă modificare din pachet pare să exemplifice perfect proverbul „au dat din lac în puț”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
EY a publicat studiul Responsible AI Pulse, care a relevat un decalaj semnificativ între încrederea conducătorilor executivi din companii cu privire la sistemele lor de inteligență artificială și nivelul actual al măsurilor de guvernanță implementate. 72% dintre liderii executivi sondați au declarat că organizațiile lor au „integrat și implementat la scară largă inteligența artificială” în majoritatea inițiativelor sau în toate, iar aproape toți (99%) sunt cel puțin pe cale de a face acest lucru, însă doar o treime dintre companii dispun de protocoale adecvate pentru a respecta toate aspectele cadrului EY pentru utilizarea adecvată a inteligenței artificiale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În plin sezon de modificări legislative din partea Ministerului Finanțelor (MF), reglementarea sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2025 s-a lăsat așteptată. Dacă anul trecut aveam reglementarea legală a sistemului de raportare la 30 iunie încă din 18 iulie, anul acesta cadrul legal pentru această raportare (Ordinul MF nr. 1.194/2025) a fost publicat în Monitorul Oficial abia în 5 august, iar formatele prin intermediul cărora se poate face raportarea au apărut pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe 6 august.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Internetul lucrurilor („Internet of Things” - IoT) funcționează ca o autostradă digitală, care conectează fără întreruperi obiecte și dispozitive fizice, denumite în mod obișnuit „lucruri”. Aceste dispozitive comunică și fac schimb de date atât între ele, cât și cu sisteme mai largi, prin intermediul conectivității la internet. În centrul acestei interacțiuni se află tehnologii încorporate, precum software, senzori și alte componente inteligente, care colectează, transmit și acționează pentru colectarea datelor. Aceste sisteme integrate permit o coordonare și o comunicare în timp real între dispozitive, creând o punte puternică între lumea fizică și cea digitală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Vorba din popor spune că un necaz nu vine niciodată singur. Și se adeverește, iată, mai mult ca oricând, exact acolo unde doare: la impozitele și taxele pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului. Oarecum ne obișnuisem în ultima perioadă cu avalanșa de creșteri ale unor taxe, „pachete” legislative numărate (suntem deja la numărul 3!), dar mai avem încă ceva despre care se vorbește mai puțin decât ar trebui. Vorbim despre reforma taxelor locale sau impozitelor pe proprietăți - case, terenuri, mașini etc.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un context economic global extrem de complex și având în vedere declarațiile recente ale Guvernului României, care anunță o reformă fiscală profundă și o luptă fermă împotriva risipei bugetare, companiile se confruntă cu presiuni fiscale tot mai mari. Cu un deficit bugetar record (cel mai mare din UE în acest moment) și o nevoie urgentă de consolidare fiscală, măsurile de reformă au ca obiectiv imediat reducerea deficitului bugetar, dar și obiective pe termen mediu-lung, cum este digitalizarea și întărirea capacității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a-și încasa impozitele și taxele, inclusiv de a crește încasările din zona prețurilor de transfer.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Despre impactul noilor măsuri, asumate de guvern în fața Parlamentului, s-a scris mult și se va scrie mult în continuare. De pildă, creșterile de TVA sunt așteptate să provoace un nou puseu inflaționist, dar și potențiala creștere a consumului în luna iulie. Însă acest efect probabil nu va reflecta decât accelerarea consumului - achiziții care urmau să aibă loc mai spre toamnă (de exemplu, mașini sau electrocasnice) sunt grăbite pentru a evita scumpirile aduse de noile cote.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o economie globalizată, în care lanțurile de aprovizionare traversează numeroase jurisdicții, iar companiile operează prin rețele complexe de filiale și parteneri internaționali, interacțiunea dintre prețurile de transfer și valoarea în vamă a mărfurilor rămâne un aspect esențial pentru companiile multinaționale, autoritățile fiscale și vamale deopotrivă. Vorbim despre o corelare necesară între cele două elemente economice care sunt reglementate diferit.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon („Carbon Border Adjustment Mechanism” - CBAM) se apropie de finalul perioadei de tranziție, perioadă în care importatorii au avut numai obligații de raportare, care se încheie la 31 decembrie 2025. Începând cu anul 2026, importul de produse care fac obiectul Regulamentului CBAM (nr. 956/2023), de exemplu, acid azotic, acizi sulfonitrici, tuburi sau țevi, șuruburi, construcții și părți de construcții metalice, va fi condiționat de deținerea autorizației de declarant CBAM.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
