Publicată recent în Monitorul Oficial, o lege privind regimul șederii și muncii străinilor în România stabilește noi condiții privind obținerea avizelor de angajare pe care angajatorii trebuie să le îndeplinească. Notabile sunt modificările ce privesc activitatea angajatorului: pe de o parte, nu mai sunt admisibile situațiile în care angajatorii funcționează doar pentru a facilita intrarea străinilor în România și, pe de altă parte, e nevoie ca activitatea pentru care se aduce un lucrător străin să se presteze efectiv în România. Pentru respectarea acestor condiții, cei de la Imigrări vor face vizite în teritoriu, la angajatori.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Pe fondul creșterii violenței în mediul școlar, la Camera Deputaților a fost înregistrat marți un proiect legislativ, care prevede obligativitatea instalării, în creșe și grădinițe, a unor sisteme de monitorizare audio-video. În plus, părinții vor putea accesa imaginile pe care le transmit camerele de filmat pe toată perioada în care copiii sunt la creșă, respectiv la grădiniță.
Mai multe ajustări ale prevederilor Codului fiscal, ce țin de domeniul TVA-ului și de domeniul accizelor, sunt incluse într-o lege apărută recent în Monitorul Oficial.
Prevederile reglementării care introduce impozitarea cu 70% asupra veniturilor nedeclarate (Legea 296/2023), obținute de persoanele fizice din surse neidentificate, lasă loc unei serii de interpretări, dintre care o importanță deosebită o are determinarea semnificației sintagmei „venituri a căror sursă nu a fost identificată”. Deși această sintagmă era utilizată și în reglementarea anterioară, în cadrul textului articolului 117 din Codul Fiscal, majorarea la 70% a impozitului pentru veniturile din surse neidentificate creează o miză suplimentară, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, de a determina categoria exactă a veniturilor vizate de cota majorată.
O aplicație simplificată de emitere a facturilor electronice în format XML a fost pusă la dispoziție pentru firmele mici, conform unui comunicat de presă recent al Ministerului Finanțelor (MF). Astfel, de-acum există o aplicație simplificată și o aplicație complexă pentru generarea fișierelor XML care trebuie transmise în sistemul e-Factura.
Opinie
Noutăți în legislația europeană privind inteligența artificială: reguli diferite pentru diferite niveluri de riscÎn aprilie 2021, Comisia Europeană a prezentat un proiect ambițios de regulament privind inteligența artificială (IA), care urmărește să stabilească norme clare pentru utilizarea IA în Uniunea Europeană și care urmează să fie implementat și aplicat în toate statele membre ale UE. Acest proiect de regulament face parte din strategia digitală a UE, componentă esențială a eforturilor de susținere a tranziției verzi și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse (MFTES) a stabilit, în februarie, modificarea programelor de finanțare StudentInvest și FamilyStart, reducând numărul maxim de potențiali beneficiari ai primului program, în timp ce al doilea program va putea avea, în acest an, mai mulți beneficiari. De asemenea, documentul condiționează calificarea pentru finanțare de deținerea cetățeniei române și existența domiciliului pe teritoriul României. Acum, după modificările recente, MTFES anunță demararea procesului de creditare a celor două programe guvernamentale.
Finalul lunii martie este un termen fiscal important din perspectiva impozitării afacerilor, deoarece până la 31 martie se face, acolo unde este cazul, schimbarea regimului de impozitare, în conformitate cu regulile stabilite de Codul fiscal.
De principiu, contribuabilii pot folosi sistemele EDI („electronic data interchange”) și după momentul la care singurele facturi ce vor mai produce efecte fiscale vor fi cele transmise prin e-Factura, sunt de părere specialiștii. Totuși, este nevoie de unele adaptări tehnice interne în acest sens.
Populația rezidentă a României a scăzut între ultimele recensăminte – din 2011 și 2022 – cu peste un milion de persoane, dar mai grav este că minusul provine aproape integral din categoria tinerilor, adică a celor cu vârste între 15 și 34 de ani.
