Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
În contextul în care autoritățile au oficializat recent regulile pentru întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale pe 2023, reamintim patru chestiuni importante care au legătură cu aceste bilanțuri. Majoritatea noutăților au apărut în cursul anului trecut.
Orele suplimentare adunate într-o perioadă de timp pot da dreptul angajatului la câteva zile libere pe care acesta are dreptul să le ia într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 90 de zile, calculate de la momentul prestării muncii suplimentare. Dacă, obiectiv, aceste ore sau zile libere nu pot fi luate, abia atunci se naște dreptul la un spor salarial. Când orele peste program se tot adună într-o sumă din ce în ce mai mare, în contextul unui volum imens de muncă, angajații nu mai ajung să profite de odihna la care au dreptul. Dar liberele la care au dreptul angajații pentru munca suplimentară nu se adaugă la concediul de odihnă.
Agenția Națională de Integritate (ANI) impune începând cu 2024 completarea și transmiterea exclusiv electronică a declarațiilor de avere și de interese prin platforma e-DAI. Semnătura olografă nu mai este acceptată iar nerespectarea acestor reguli atrage considerarea declarațiilor ca nedepuse, conform legii privind integritatea în funcțiile publice.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță că și în acest an se vor organiza exerciții de mobilizare, prin care se verifică stadiul pregătirii populației, economiei și a teritoriului pentru apărare. Rezerviștii care participă la astfel de exerciții beneficiază de un concediu suplimentar plătit.
Prin măsurile oficializate sau pregătite de autorități în cursul anului 2023 s-au conturat cinci declarații fiscale noi care vor trebui folosite de contribuabili începând din anul 2024. Dacă două dintre aceste formulare deja au cadrul legal conturat și vor fi depuse chiar în ianuarie, la celelalte încă mai e puțin de lucrat.
Deși obligația apăruse de multă vreme în Codul muncii, abia de la 1 ianuarie, când a început să producă primele efecte, a început să devină temă centrală de discuție și o sumedenie de probleme s-au pus în spațiul public pe seama ei - e vorba de obligația de a majora „salariile minime istorice”, adică cele de peste 24 de luni vechime în Revisal. Cui majorăm, cum facem să scăpăm de obligație, prin ce fel de acte majorăm, dar și ce se întâmplă cu cei 200 de lei netaxabili la salariul minim. Într-un răspuns oferit recent privind întinderea acestei obligații, Ministerul Muncii arată că angajatorii pot, bine merci!, să ignore obligația de a majora aceste salarii minime de la 1 ianuarie.
Pentru a respecta angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), autoritățile de la noi au stabilit, printr-o ordonanță apărută în 2022, majorarea nivelului contribuției la Pilonul II de pensii private obligatorii, din 2024, cu un procent, respectiv până la 4,75%. Contribuția la pensii plătită de angajatori pentru salariați se duce parțial la sistemul public de pensii (Pilonul I) și parțial la sistemul pensiilor private obligatorii (Pilonul II).
Continuăm seria articolelor prin care explicăm ce reguli modificate se aplică, începând cu veniturile obținute în anul 2024, în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor. Printre altele, se reintroduce o cotă de deducere, dar aceasta este de doar 20% din venitul brut (față de cota de 40% care se aplicase până în 2022).
Pornind de la teama care este promovată în spațiul public de ceva vreme privind înlocuirea lucrătorilor cu mai micii sau mai marii roboței, am întrebat două softuri de A.I. care sunt vulnerabilitățile salariaților din acest moment. Să-i spunem top 5 vulnerabilități ale salariaților în actualul context, iar acestea ar fi stabilitatea și predictibilitatea la locul de muncă, gestionarea salariilor reduse, pregătirea profesională insuficientă, securitatea socială inadecvată sau insuficientă și condițiile de muncă inadecvate. Aceste vulnerabilități pot fi remediate prin educație financiară, creșterea nivelului de pregătire profesională, îmbunătățirea sistemului de securitate socială și asigurarea unor condiții de muncă adecvate.
Scăderea industriei românești sub presiunea scăderii europene a modificat strcutura economiei românești: în 2023 industria românească încă nu a ajuns nici la nivelul celei din 2018 ritmul scăderilor menținându-se și influențând și celelalte sectoare ale economiei.
