Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Luna mai 2024 aduce termene fiscale importante pentru contribuabili. Dincolo de obișnuitul termen pentru situațiile financiare pe anul precedent și obișnuitul termen pentru declarația unică, anul acesta contribuabilii mijlocii trebuie să înceapă depunerea anuală a fișierului SAF-T (pentru active). Iată reperele lunii:
1 mai este zi liberă în România - asta înseamnă că angajații nu lucrează azi, iar dacă e neapărat necesar ca activitatea să nu fie întreruptă și un angajat sau altul dintr-o structură să vină la muncă azi, el trebuie recompensat în mod corespunzător. Cu toate acestea, e o realitate din piața muncii la noi faptul că unii angajați nu profită niciodată de dreptul la liberele din Codul muncii. O altă realitate este a oamenilor care se confruntă cu rezultatul unei proaste interpretări a legii în firmele sau instituțiile în care lucrează - cum se întâmplă în cazul celor care încă mai cred că liberele legale sunt întotdeauna neplătite. Vara trecută ne-am propus să dedicăm o parte din conținutul pe zona relațiilor de muncă povestirilor din piață - pentru că aducând în față realitățile pieței muncii e un alt mod de a vorbi despre lege și de a explica conținutul său. Azi, ne uităm în spate ca să aducem laolaltă câteva povești care ne-au uimit:
Acordarea de cadouri, inclusiv de tichete cadou, cu ocazia Paștelui este o practică încurajată de legislație printr-un regim fiscal preferențial. Astfel, în anumite limite, angajatorii pot da cadouri salariaților și copiilor lor fără să achite la stat taxe salariale. Pe deasupra, există o facilitate și pentru calculul impozitului pe profit.
Codul muncii garantează patru zile libere în luna mai, cu ocazia Zilei Muncii și a sărbătorilor pascale. Cei care lucrează, totuși, în aceste zile au dreptul la compensații legale din partea angajatorului. În cazul neacordării zilelor libere legale, angajatorii pot fi sancționați cu amenzi de până la 10.000 de lei.
La nivelul Uniunii Europene (UE) a fost adoptată primăvara asta o nouă directivă care, practic, aduce în prezent prevederile unei directive din 2011 și vizează simplificarea procedurilor pentru resortisanții țărilor terțe care doresc să locuiască și să lucreze în statele membre. Directiva, ce va trebui transpusă până în 2026, stabilește procedura administrativă pentru un permis unic atât pentru dreptul de a munci, cât și pentru dreptul de ședere în UE și stabilește un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe. Revizuirea de față prevede o procedură mai scurtă de depunere a cererilor și urmărește consolidarea drepturilor lucrătorilor din țările terțe, permițând schimbarea angajatorului și o perioadă limitată de șomaj.
Procedura de punere la dispoziție a evidențelor despre plățile transfrontaliere către comercianții online, care include și modelul declarației necesare (396), a fost oficializată luni de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cu doar o zi înainte de primul termen de raportare. Este vorba despre o nouă raportare fiscală, supranumită CESOP, care se depune trimestrial începând din 2024.
Adoptată pentru prima dată în anul 2017 în România, obligația de raportare pe fiecare țară în parte (Country by Country Reporting - CbC) solicită grupurilor de întreprinderi multinaționale cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro să furnizeze autorităților fiscale informații detaliate despre distribuția globală a veniturilor și impozitelor plătite. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a direcționat recent atenția asupra acestor raportări și a demarat proceduri de control pentru a verifica îndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor specifice de notificare/raportare.
Deși mai multe ITM-uri au anunțat că în urma controalelor din ultima perioadă au identificat foarte multe persoane prestând muncă nedeclarată sau subdeclarată și au aplicat amenzi semnificative, fenomenul persistă, iar efectele pe termen lung sunt îngrijorătoare. Pe lângă aspectul muncii nedeclarate sau subdeclarate, o altă încălcare a dispozițiilor legale rămâne în topul negativ al rezultatelor controalelor, fiind vorba despre nerespectarea perioadelor minime de repaus zilnic, săptămânal sau chiar anual.
Recent, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a publicat pe pagina sa web criteriile conform cărora desfășoară controalele în sectorul alimentar, cu scopul de a ajuta operatorii din acest domeniu să se conformeze cerințelor legislative din sfera de competență a instituției. În fișele de control, pe lângă criteriile menționate, sunt incluse și informații despre sancțiunile pe care inspectorii le pot impune.
Legea care reglementează activitatea prestatorului casnic, prin care se urmărește reglementarea unui domeniu predominant nefiscalizat și sursă a muncii „la negru”, se aplică în mod concret de puțină vreme. Legea nr. 111/2022 definește activitatea casnică drept o muncă necalificată desfășurată în gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, dar nu cu caracter recurent, ci ocazional. Activitățile casnice pot include curățenie, spălare și călcare a hainelor, prepararea hranei și îngrijirea unei persoane dependente. Prestatorul casnic nu va fi plătit în bani de beneficiar, însă ci va primi tichete de activități casnice, care vor fi preschimbate în numerar ulterior și pentru care statul reține, la preschimbare, impozit și contribuție la pensii, dar nu la valoarea integrală a tichetului.
