Modificările fiscale date la sfârșitul anului trecut de către Executiv au adus schimbări pe mai multe paliere, unul dintre ele fiind facilitățile fiscale pentru sponsorizările către ONG-uri - făcute atât de către firme, cât și de către persoane fizice. Vorbim, astăzi, despre efectele acestor noutăți și despre soluțiile existente cu Cristina Săulescu de la Cabot Transfer Pricing.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
În contextul dialogului social, organizațiile sindicale și patronale joacă un rol vital în reprezentarea drepturilor și intereselor angajaților și angajatorilor. Legislația nouă în domeniu impune anumite reguli și proceduri pentru înființarea, organizarea și funcționarea acestor entități. Apariția Legii 367/2022 a stabilit cadrul primar pentru înscrierea acestor organizații în registre speciale, iar Ministerul Muncii a pus în dezbatere anul trecut un proiect de ordin cu normele procedurale aferente. Ordinul a apărut săptămâna asta în Monitor.
Controalele derulate de autoritățile fiscale la persoane fizice au luat amploare în ultimii cinci ani, pe fondul diversificării surselor de venit ale acestora și al constatării unor situații în care veniturile astfel obținute au fost incomplet declarate.
În contextul trecerii la facturarea electronică generalizată în relația dintre companii și al implementării treptate a raportării SAF-T, specialiștii spun că autoritățile fiscale ar urma să renunțe, în viitor, la obligația depunerii declarației 394. Totuși, acest lucru se va întâmpla, probabil, după câțiva ani.
Începând din 6 ianuarie, închirierea locuințelor aflate în imobile încadrate în clasa I de risc seismic, cunoscute și sub numele de clădiri cu bulină roșie, a fost interzisă, potrivit unei legi apărute la începutul anului. Pe de altă parte, contractele de închiriere aflate în derulare la acel moment au încetat de drept în 5 februarie. Astfel, în prezent, nu mai există contracte valabile de închiriere a spațiilor din clădiri cu risc seismic mare și nici nu mai pot fi semnate unele noi.
În prezent, nelămuririle din trecut apropo de natura fișei postului ca anexă a contractului individual de muncă nu ar trebui să mai existe. Nici cu privire la modificarea conținutului acesteia. Fie că înlocuim sarcina X cu sarcina Y, fie că suplimentăm sarcinile din fișa postului, tot timpul trebuie să avem în vedere dacă se modifică felul muncii și dacă noile sarcini se pot efectua în același timp de muncă și nu presupun depășirea lui.
Declinul economiei – și mai ales al industriei Germaniei este o veste deosebit de proastă pentru România. În special, este îngrijorătoare reducerea exporturilor, unul dintre motoare de creștere a economiei germane. Exporturi mai mici înseamnă comenzi mai puține. Iar comenzi mai puține în Germania înseamnă și comenzi mai puține pentru România – a cărei industrie e legată în bună măsură de cea germană. Iar prognoza pentru 2024 nu e deloc optimistă.
Așa cum s-a întâmplat în 2022, dilema înscrierii în Registrul e-Factura a revenit în actualitate în 2024, în contextul în care facturarea electronică devine obligatorie pentru toate operațiunile din relația B2B. Din acest motiv, specialiștii subliniază că înscrierea în registru NU este obligatorie, deoarece acesta a fost introdus numai pentru contribuabilii care au optat în trecut pentru facturarea electronică.
Modificarea regimului redobândirii cetățeniei române, precum și a condițiilor de obținere a cetățeniei de către cetățenii din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii sunt prinse într-un proiect de lege avansat de Ministerul Justiției în dezbatere. Pe de o parte, proiectul va elimina unele dintre situațiile actuale în care străinii pot obține mai repede cetățenie română, dar va clarifica în același timp unele prevederi ce au pus probleme în practică.
În cazul în care nu efectuează călătoriile cu preț redus la care au dreptul, pensionarii ar putea beneficia de compensarea acestora în bani, potrivit unui proiect ce se consideră trecut tacit de Senat, prima cameră parlamentară în acest caz, deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal. Măsura nu e chiar o noutate, una similară fiind conținută într-un proiect de lege înregistrat în Parlament în 2015, ce a trecut deja de Senat și care se află, de peste cinci ani, în așteptarea votului decisiv al deputaților.
