Activitate Georgiana R

Buna ziua,

In legatura cu punerea in intarziere de drept a debitorului la art. 1523 alin. (2) se prevede : "De asemenea, debitorul se afla de drept in intarziere in cazurile anume prevazute de lege...". As vrea sa stiu care sunt aceste cazuri, pe langa cele enumerate de altfel la alin. (2) de la lit. a) - d).

De asemenea, poate ma puteti lamuri si cu privire la executarea silita, in noul Cod civil se prevede ca trebuie indeplinite doua conditii si anume:
- sa nu aiba nicio justificare neexecutarea obligatiilor de catre debitor (deci sa nu existe caz fortuit, de forta majora, obligatia executarii obligatiilor simultan, impreviziune sau exceptia de neexecutare - cel putin asta inteleg pana acum ca ar reprezenta o justificare);
- si a doua conditie debitorul sa fie pus in intarziere.

Intrebarea mea este - Ce alte justificari se mai pot invoca pentru neexecutarea obligatiei de catre debitor, pe langa cele enuntate mai sus?

Tot in jurul acestei discutii - Ce alte mijloace legale mai poate avea creditorul, de aceasta data, pentru neindeplinirea obligatiei de catre debitor, in afara de:
- a cere executarea silita
- a cere rezolutiunea
- a cere reducerea propriilor prestatii.

Va multumesc !
O saptamana frumoasa va doresc,
Georgiana.

Buna seara, as dori sa stiu daca potrivit noului Cod civil, actiunea in revendicare trebuie intentata in cazul coproprietatii in devalmasie de catre ambii soti? sau se poate ca si la coproprietatea obisnuita, unde potrivit noii reglementari aceasta poate fi introdusa doar de un singur coindivizar.

Revin cu o intrebare, avand in vedere ca la art. 563 alin. (4) se prevede ca hotararea judecatoreasca prin care s-a admis actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile C. de proc. civ. nelamurirea mea ar fi urmatoarea, in exemplul urmator:
X vinde un bun (care apartine lui Z) catre Y - tert de buna credinta - in acest caz Z nu va mai avea o actiune personala catre X, in sensul ca poate sa ii ceara doar despagubiri, avand in vedere ca bunul a fost instrainat catre Y.

Sa inteleg ca potrivit NCC Z va putea sa intenteze o actiune in revendicare direct catre Y ? sau se mentine ceea ce se prevedea in vechea reglementare - adica Y ramane proprietar al bunului caci bona fideo praesumitur, si X va trebui sa ii dea lui Z doar o prestatie baneasca.

Va multumesc pentru raspuns.

Buna ziua,
As dori sa stiu daca stiti cumva de vreo carte care sa fi aparut pe noul cod civil despre actiunea in revendicare sau daca exista in vreo revista de drept vreun articol despre acest subiect.
Eu am gasit doar o carte scrisa de Eugenia Marin, dar din cate am vazut eu la revendicarea mobiliara spunea in continuare despre regula prevazuta in art. 1909 din vechiul cod civil (desi arata ca e pe noul cod civil cartea).
Stiti cumva care articol e corespondent pentru regula aplicata de fostul art. 1909.

Va multumesc anticipat.
O zi buna sa aveti.

Da, asa se desfasoara examenul din august pana in septembrie. Mai intai se va da proba eliminatorie in august (undeva pe la mijlocul lunii cred), apoi peste o saptamana se va da proba de logica dupa care timp de 2 saptamani interviul care tine pana in luna septembrie.

Buna ziua,

De curand s-a intamplat ca un vecin de la etajul 4 sa se ia de toata lumea de la parter cu privire la balcoanele construite de acestia. El considera ca aceste balcoane nu sunt autorizate pentru ca depasesc constructia balconului de la etaj (adica balcoanele sunt construite cat apartamentele, undeva la 10 mp fata de 4 mp sa zic cele de la etaj).
Mai concret in 1995 Asociatia de locatari a primit, la cerera locatarilor, autorizatie de construire si de inchidere a balcoanelor de la parter si la etaj, de la primarie.
Asadar, mama a inceput constructia in 1997, constructie ce trebuia facuta in 12 luni conform autorizatiei, ceea ce s-a si facut. Exista insa o problema, mama nu are proiect pentru balcon si nici nu a trecut modificarea apartamentului in Cartea funciara.
Astazi a primit de la Politia Locala somatie de demolare a balconului, in 72 de ore, pe motiv ca nu are autorizatie de constructie, ceea ce nu e adevarat, avand in vedere ca tuturor proprietarilor de apartamente din blocul nostru li s-au dat autorizatia de la primarie.
Nelamurirea mea este daca aceasta demolare chiar se poate face, desi avem autorizatia de constructie, insa nu si proiectul si nici intabularea facuta in CF.

Va multumesc anticipat,
Sa aveti o zi buna !

PS: Imi cer scuze daca nu aici trebuia sa deschid subiectul.

Va multumesc frumos. Da am inteles cu limitele cotitatii disponibile speciale si ii explicasem si eu domnului profesor ce mi-ati scris, insa el mi-a zis sa ma mai documentez si sa ii spun raspunsul, cu privire la speta prezentata de mine mai sus( sot supravietuitor + 2, 3 sau mai multi descendenti). Ma bucur ca am inteles ceea ce scrie in cod.

O saptamana buna va doresc !

romascanu a scris:

Art. 972. - (1) Cota soţului supravieţuitor este de:
a) un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;
b) o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
c) o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
d) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Art. 975.
(3) În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.

Art. 1.088. - Rezerva succesorală a fiecărui moştenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor sau dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

Buna ziua,
Revin cu inca o intrebare in legatura cu cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor - asa cum prevede art. 1090 daca sotul mosteneste 1/4 din mostenire , iar copilul 3/4 din mostenire, cotele lor de rezerva vor fi 1/8 pentru sotul supravietuitor si 3/8 pentru copil, cota totala de rezerva fiind de 2/4 din mostenire = 1/8 + 3/8, iar cotitatea disponibila ordinara de 2/4.
Din aceasta cotitate disponibila ordinara, defunctul putea sa faca sotului supravietuitor liberalitati neraportabile numai in limita maxima de 1/4 conf. art. 1090, astfel ca diferenta dintre cotitatea ordinara si cea speciala, de 1/4, se va atribui copiluilui.

Intrebarea mea este daca acestea vor fi mereu cotele, indiferent ca sotul va veni in concurs cu 2, 5 sau 7 descendenti din afara casatoriei ? :hm:

Buna ziua,
Tocmai ce citeam despre rezerva succesorala si am dat peste o problema - Rezerva succesorala a sotului supravietuitor se va imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii sau asupra rezervei succesorale a celorlalti mostenitori rezervatari ?
Am citit diferite opinii una ar fi ca rezerva se va imputa exclusiv asupra cotitatii disponibile, alta ca se va imputa asupra intregii mosteniri a defunctului ca un intreg. :hm:
Cine ma poate lamuri si pe mine va rog. :">

O zi buna sa aveti !