Bună seara! Sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastra. Și sunt de acord și cu toate comentariile făcute, in fiecare există o parte de adevăr. Discuțiile pot avea și percepții diferite, de alfel s-au și remarcat. Dar în esență și legal, este perfect adevărat faptul că, interesele copilului sunt supreme fata de oricare interese ale părinților. Și ca in orice caz în fața justiției trebuie sa aduci dovezi, iar eu am supus atenției câteva dovezi din perioada in care fetiță a locuit împreună cu mama ei și tatăl ei, dar și după. Și ca in orice caz (cu minorii) ai in vedere descrierea unor evenimente ce se ia în calcul posibile abateri comportamentale ale părinților ce au vizat încălcare dreptului copilului și interesele lui. In cazul meu acțiunea de ordonanță președințială nu numai că era imperios necesară în interesul copilului, dar viza și obligația părintelui de a preveni, împiedică orice fel de abuz asupra copilului. Atâta timp cât te consideri ca un părinte responsabil si activ în creșterea și educarea unui copil, nu poți permite prin acceptare a oricărei forme ce lezează in mod evident și dovedit interesele copilului. Cauzele în relația cu minorii pot crea efecte ireversibile, iar cele psihice sunt cele mai grave. Cauzele le crează părinții, iar efectele din păcate le trăiesc copiii. Și sunt puțin dezamăgit ( in cazul meu)de faptul că, prin relatările mele despre comportamentul mamei fetiței eu as orienta că și probe că la un divorț. Greșit înțeles, nu suntem la un divorț, cine, cui, cum greșește. Toate acțiunile privesc întocmai interesele copilului. Dacă un părinte indiferent cine ar fi el, atâta timp cât copilul este supus oricărui forme de abuz, celălalt părinte are obligația de ai apăra interesele. De alfel, că părinte are obligația de a asigura minorului un climat sigur pentru o dezvoltare armonioasă și sănătoasă din toate punctele de vedere. Dacă celălalt părinte nu înțelege ce fel de obligații are și ce fel de drepturi are minorul și ascunde acțiunile lui ca simple decizii personale și că tot ce face, indiferent ce, nu afectează copilul, se înșeală. Trăirile personale țin de unicitate, atâta timp cât prin acțiunile tale implici și trăirile unui copil, nu mai sunt personale. Și dacă copilul este forțat, abuzat, manipulat, să trăiască conform principiilor tale de părinte după personalitatea ta, după acțiunile tale, fără a tine cont de in ce poziții situezi copilul, de dreptului copilului de a avea o dezvoltare fizică şi morală normală, Și dacă îmi este posibil să îmi dați voie să folosesc expresia "egalitate de arme", nu prea este înțeleasă în România când vine vorba de un tatăl ce își dă în judecată mama copilului pentru avea dreptul în primul rând copilul și de ce nu și el de a trăi fericiți pe cât posibil împreună.
Spuneti-mi dumneavoastră, cum spunem STOP ABUZURILOR, cum spunem, că dincolo de legi și cereri sunt niste copii cu trăirile lor, cu traumele lor și dacă tot s-a ajuns in fața unei instanțe, nu s-a ajuns degeaba. Așa că într-un caz cu minorii este primordial să se ia în calcul comportamentele ambilor părinți, pentru că acolo se regăsesc toate efectele asupra copiilor. Și undeva trebuie îndreptat, sau după caz limitat acțiunile părintelui ce ii afecteze negativ viața copilului. Sper să mă înțelegi, îmi doresc ca de mine, de astăzi dacă se poate, că mama fetiței sa fie atât de fericită încât să putem împreună să-i aferim fetiței noastre o creștere și o educare demnă de niște părinți iubitori cu o dragoste unică pentru ea.
Vă rog să îmi permiteți și dacă sunteți în asentimentul meu pentru cauza mea, să vă pot contacta. Mulțumesc!

Bună ziua!
Vă mulțumesc tuturor pentru participare și răspunsurile dumneavoastră. Sunt pertinente pentru mine, chiar și acelea care nu mi-au convenit ( ne fiind cunoscute toate datele situației). Dar un lucru este de remarcat, faptul că în orice domeniu există și contraziceri. Ca la doctor, de exemplu! Cine nu a trecut măcar o dată în viață, că un doctor să spună ceva și un altul altceva. Nu mai spun de cazurile grave în care pot exista chiar decese ( și nu mă refer din "vina" bolnavului, "săracul de el s-a îmbolnăvit". Așa și cu avocatura, mă scuzați! Trebuie să recunoaștem că este o utopie să pleci cu premiza că dacă ai legile în fața (care crezi că, ar trebui să te apere) o să fie dreptate. Vine avocatul celălalt cu contra-argumente legat de "inadmisibil sau lipsit de interes", și cu tot cu avocat rămâi cu buza umflata și cu banii luați, ba ești și pedepsit. Asta este realitatea și o cunoașteți foarte bine din sala de judecată.
Acum în cazul meu, normal că am făcut toate demersurile posibile pentru a proteja copilul de stresul prin care a trecut și încă mai trece , ba mai mult se accentuează pe zi ce trece. Mama fetiței nu vede decât o răzbunare pentru faptul că nu m-am supus voinței ei exclusive asupra copilului, de a indeparta-o de tatăl ei ( eventual să mă excludă, așa cum a mai încercat de mai multe ori). Dar, întotdeauna există un dar! Te rogi la Dumnezeu să "pici" la un complet de judecată "mai bun", să recunoaștem, putem lua în calcul o astfel de afirmație în viața reală.
Și cu toate rugăciunile mele, și cu toate puse pe tava în probatoriu și recunoscute de mama, fără întâmpinare, la a patra audiere (termen), se aruncă un dosar cat o carte de colorat (și nu vorbesc la figurat), așa zisa preocupare în creșterea copilului erau rezumate la câteva poze de când era bebelușa fata, când încă locuiam împreună, de la câteva activități de la grădiniță de cum 2 ani, niște mesaje ( pasaje ce nu aveau nici o legătură despre ceva concret referitor la fetiță). Și câteva mizerii acuzatoare asupra mea, neadevărate, neargumentate, absolut inventate/presupuse.
Prin simplu fapt că:
- Mama s-a întors cu fata la domiciliu anterior( "daca nu fost tatăl de acord, eu m-am întors"), deșii am arătat emenitariile ei și șantajul și alientarea parentală.
- "A început grădinița la locul unde a fost înscrisă și am fost de acord cu aceasta". Minciunile sunt la ordinea zilei. Am arătat instanței intenția deciziei exclusive a mamei de a reloca fetiță la alta grădiniță.
- "Acum sunt de acord cu menținerea șederii minorei așa cum a fost de 2 ani și că nu intenționez să o schimb".

Deci, așa dar, toate capetele de cerere din ordonanța au rămas în aer.
Mutarea domiciliului cu titlu provizoriu la tatăl. interzicerea relocarii fără acordul tatălui în altă localitate,
Continuarea anului școlar la grădiniță la care a fost înscrisă.
In practică, toate au fost stinse ( prin lipsite de interes),
Domiciliul în care s-a decis soluția pe fond ( ne mai fiind de competența ordonanței) inadmisibil.
O să spuneți probabil că așa este, dacă privești strict după legi, așa este. Și o să spunem " Pai după ce ai vrea să fie" nu după legi.
Dar mai este și factorul "In spiritul legii"
Aici, in cazul meu, NU A GUVERNAT NICI O CLIPA INTERESUL MAJOR AL MINORULUI !
Degeaba am adus ca probatoriu factorii principali extrem de gravi prin care a fost cât și în trecut cat și în prezent, un stres continu pentru copil, culminând cu mutarea abuzivă a fetiței, culminând cu ruperea legăturii cu tatăl ei care este foarte atașată. Frica cea indus-o copilei de despărțirea de tatăl ei. Șantajele asupra mea și a copilei, pedepsele aplicate fetei cu despărțirea de tata și multe altele.
Și ce este mai important, faptul că mama fetei de când s-a născut fetița a avut multiple relații extraconjugale, de faptul că, și partenerii la rândul lor erau înșelați. Dar cel mai grav, am adus la dosar probe clare pe care nu le-a negat mama fetiței de implicarea fetei in aproape toate relațiile ei.
Eu am dorit să arăt instanței, de fapt, instabilitatea in care trăiește fetiță alaturi de mama sa. Și toate acestea raportat la relația in permanență ostilă față de mine in raport cu fetița mea. Deși eu am fost alaturi in permanență de fetiță de când s-au născut prin participare activă la îngrijire și tot necesarul, cât și după plecarea mamei cu fetița ( având șederea alternativă), activitati sportive, educaționale, culturale, absolut tot interesul unui tata dedicat în creșterea și educarea unui copil.
Cu toate acestea,
Eu știu că, sunt legi care protejează minorul de părinții care nu se înțeleg, sau care fac abuzuri, presiuni, agresiuni ( poate fi și psihică). Și tocmai, un judecător are menirea și obligația să privească interesul suprem al minorului, și să ia măsuri în afara capetelor de cerere, dacă se constată că este în beneficiul minorului.
-Minorul îi se încredințează părintelui către cel ce poate și garantează protecție copilului, stabilitate, siguranță, asigură un reper valid pentru o dezvoltare armonioasă psihică și sănătoasă a minorului.

Cum, scuzati-ma!
Vă întreb;
In ce țară trăim?
In cazul meu, TATAL A FOST PEDEPSIT !
Pentru că am deranjat-o pe mama minorei sa nu facă ce o taie pe ea capul. Și că, nu este treabă mea de face cu viața ei.
Iar copilul, RAMANE LA MAMA!
ASA ESTE IN ROMANIA!
Să știți, că eu tot la un avocat am apelat.
Va spun eu, nici nu s-a citit dosarul.
In privința minorilor nu ar trebui inginerie judiciară, ci nu se aplica legea.
Și ce să mai spun de DGASPC
Am făcut toate demersurile să protejeze copilul de traumele psihice, cum aștept PROCEDURILE, ca să poate incepe monitorizarea parentală și a fetiței. Le-am spus și le-am explicat că este o situație urgent pt copil "NU SE POATE!", trebuie așteptat toate aprobările. Și ce credeti?, că mama minorei o să țină cont de ceva? Nu, o să fie mai rău.
De ce ? Pentru că sistemul încurajează pe abuzator, nu se ia măsuri de protecție,
Se discută numai pe termene și aprobări.
Și se mai ridică o problemă.
Cine răspunde?
Dacă se dovedește faptul că mama copilului are o problemă medicală, reală, cea ce am solicitat pentru expertiza, dat fiind faptului că există probleme în familia extinsă, a faptului real de instabilitate personala a mamei. Cum este posibil că o persoană în 3ani , să ai 5-6relatii cu diverse personaje unele chiar cu anturaj infracțional, amenințări cu moartea pentru onoare, un avort, un minor cu tatăl nerecunoscut ( trecut pe numele meu, fără să știu). Credeți că, fetița mea a vrut lapte și miere la mamă?
Nu a contat faptul că, am relatat că însăși bunica maternă, mama ei a recunoscut faptul că, ambele fete ale dânsei au probleme medicale, mama minorei de mica avea probleme medicale (leșin, crize), cât și sora mai mica la fel, dar cu cea mică s-au dus la doctor și a sfătuit-o terapie minim 3 ani și faptul că a insistat de multe ori ca și mama minorei sa fac ceva , să se ducă la doctor macar să vadă ce este, cu leșină și face crize în fața copilului (lucru extrem de grav).
SI in continuare, sunt un tata care atunci când fetiță nu este la mine, trăiesc cu teamă că pot fi sunat oricând zi sau noaptea și sunt pregătit să părăsesc locuință în maxim 1 min( noroc că am insistat să stea în proximitate).
Așa am trăit eu cu fica mea.
Până în momentul de față și mi-am permis să mă împotrivesc ca mama fetei să plece cu fetiță și cu alt bărbat cunoscut de 3 luni, Luată fetița de mama cu forța, să-i spună că va pleca pe veci in Pitești, la o altă grădiniță,
Fetiță era obișnuită că tati s-o ducă în fiecare zi la grădiniță. Și fetița înainte să plece cu o seară, am fost cu bicicletele în parc și seara la plecare, mama ei o instruise că va pleca a doua zi.
Stiind asta fetița și ne mai fiind despărțită niciodată de mine, îi era tema să ne întoarcem acasă să nu o duc la mama ei. Eu nu voiam să treacă prin trauma asta, am încercat s-o linistesc, dar ea continua să mă roage s-o nu o duc, mă implora și îmi spunea "mi-ai promis tati că nu o să ne despărțim niciodată". Știam că dacă o opream la mine va recurge la scandal și va recurge la invocarea convenției notariale. Dar tot ce îmi doream era s-o linistesc pe fetiță și i-am promis că tata o va duce înapoi. Abia am linistit-o, și asta pentru că știa că poate avea încredere în mine și nu am dezamăgit-o niciodată.
Deșii eu am incercat in numeroase rânduri să o fac sa se răzgândească sa se gândească la ce simte fetiță și la legătură noastră, ignorat total și ea și concubinul ei( discutând și cu el).
A doua zi, eram mai hotărât că niciodată să îmi apar fetiță de abuzul mamei. In doua zile am introdus fondul și ordonanța, iar după 2 zile au sunat-o pe mama fetei și în 5 zile ne-a dat prima udiere.
Eram bucuros și surprins că s-a mișcat foarte repede.
Mama fetiței s-a întors cu fața și a reluat legătură cu mine ca până acum.
Dar mă miră faptul că, s-a ținut cont de urgență vremelnică prin termene date foarte rapid, dar la deciziile au fost cele pe care le-am spus.
Înțeleg faptul că, ordonanța exercita o situație vremelnică care nu poate suferi o amânare aflată în momentul acțiunii și ea persista pe tot parcursul ei, fără a înceta. Și că trebuie să fie una obiectivă și nu una abstractă.
Dar eu, in tocmai situația minorului era una de ordin psihologic grav afectata, in care se afla și se afla in continuare.
Stabilirea domiciliului la tatăl, provizoriu, era pentru a securiza abuzurile asupra copilului și instabilitatea mamei, pe toată perioada fondului.
Iar acum s-a întâmplat contrariu, mama minorei a prins mai mult curaj. Iar eu am fost sancționat cu plata de cheltuieli.

Orice sfat concret în acest subiect este mai mult decât benefic dacă pot să fac ceva pentru fetiță. Inclusiv m-am gândit la un protest publicat, pentru că sunt convins de faptul că mai sunt astfel de situații. Iar instituțiile din Romania, trebuie să duci copilul bătut cu certificat medico-legal abia să te ia în seamă, alfel sunt numai la nivel articole să de-a pompos de frumos și nimic în practică. De fapt acoperă cheltuielile cu dosare arhivate.
In fiecare situație exista un copilaș cu trăirile lui și cu trauma suferită. Unele ireversibile!
Cu stima!
Oprea Mihai

Ce ușor este să priviți de afara. Dar de faptul că mama minorei, in 5 ani cât are fetița sa ai 4 relații extraconjugale și acelea terminate cu înșelarea de acei parteneri, credeți că a stat pe acasă? Mai ai timp și pentru copil? Bașca că îmi mai lua și fetița și mă trezeam că mințea și rămânea pe la câte unul. Faptul că mai mă trezeam cu cate unul pe la bloc și tat el mă lua pe mine la rost. Faptul că mai are un minor între timp, in timpul în care era cu un partener eu crezând că el este tatăl biologic și să aflu că de fapt îl înșelase și pe acel culcanduse cu un altul de 20 de ani. Credeți ca cei 800 de lei erau banii copilului? , erau în portofelul lui maică-sa că să aibă de cheltuială. În condițiile în care eu mă ocupam de tot necesarul fetiței. Știți că ea nu știe unde este piața. Da, un cinema, un spectacol pentru copii, teatru, circ, muzee, biblioteca, excursii, mare, munte, concursuri de dans, de muzica, plimbări urbane, sport, apropo (are doi ani de înot), și aproape toate evenimentele importante locale, aviație, militare, inclusiv stadion. Știți cât costă o ieșire în oraș cu un copil , la un eveniment și nu numai. Sau atelier de creație. Dacă vrei să te ocupi într-adevăr de un copil, trebuie sa ai timp și să faci rost și de resurse. Nu sa te uiți daca ți-au intrat cei 800 de lei pe cont. Când tu ești preocupată de noua și noua ta relație. M-a întrebat fetița că "tati, tu de ce nu ai iubită" . Da, nu am iubită. Sunt două zile la serviciu și două zile mă ocup de fetiță, și tocmai ce am spus că fac. Fetița mea știe că iubirea este cel mai puternic lucru de pe pământ, că Dumnezeul ne-a dăruit iubirea care este veșnică, chiar daca noi nu mai existam, iubire rămâne " . Oare cine a invatat-o ? Apropo de domiciliul, mama minorei in doi ani de când a plecat de acasă însărcinată, a schimbat 3 domicilii. Fetița când ajunge la tatăl, spune că a ajuns acasă. Oare de ce ?

raluk0207 a scris:

"Broșura" aia se cheamă Codul civil. Sunteți liber sa-l citiți. Mai detaliat ca acolo, nu există.
Și nu, nu se putea ce doriți dvs:
1. Obligația de a contribui la cheltuielile de creștere, educare și pregătire profesionala a copilului este o obligație legală a părinților. Și nu îmi spuneți ca acum auziți prima dată.
Este dreptul minorului și sunt banii copilului. Dvs si mama nu puteți prin convenție sa ingraditi dreptul legal al unui minor.
2. Minorul trebuie sa aibă un domiciliu declarat și stabil la unul dintre părinți. Celalalt părinte, separat de copil are dreptul de a păstra legăturile personale cu minorul. Iar modul de păstrare a acestor legături îl stabiliți dvs. Dar oficial, minorul trebuie sa aibă un domiciliu, la care sa fie adus de celălalt părinte.
3. Nu cred ca aveați nevoie de vreo informare, ca să realizați ca un copil nu se creste cu 100 de lei.
4. Notarii nu autentifica niște convenții la mișto (cu pensie alimentara de 100 lei) si niște fabulații, doar ca să fie scris.
Un copil nu e un pachețel pe care sa îl plimbați și niciun notar sau judecator sănătos la cap nu aproba "îl duce mama la școală la 8, după care la 2 îl ia tata. Merge cu tata o ora la înghețată, dar numai luni și joi. Marți și vineri, merge cu mama la înot. După care, îl ia mama de la înghețată și îl duce la meditații. De la meditații îl ia tata, unde rămâne peste noapte 3 zile pe săptămână, iar dimineața îl duce tot mama."
Cum? Asa? Sunt n situații care pot interveni: copilului face pojar și nu poate ieși din casă, mama are o gripa și nu poate sa îl ia când e rândul ei, tata își rupe piciorul și nu poate ajunge sa îl ducă la fotbal, copilul s-a certat cu mama ca i-a luat telefonul și nu vrea sa mai meargă la ea, joia în intervalul orar când trebuia sa vina tata sa îl ia, copilul are serbare etc etc.
Notarul și instanta stabilesc în linii mari niște lucruri: copilul va domicilia cu părintele X, la adresa.. , părintele Y are dreptul la vizită, 2 weekend-uri pe lună (de vineri ora 12 pana duminica ora 20), și va petrece 2 ore cu minorul o zi lucrătoare în fiecare săptămână.

Bună seara! Doream și stabilisem o serie întreagă de acorduri cu mama minorei, înainte să mergem la notar. Fetița noastră era deja mutată cu mama ei și cu bărbatul cu, care avea o relație extraconjugala și era și însărcinată fiind în pragul nașterii. In fapt, fetița avea o ședere alternativă cu două zile la tată și două zile la mamă, de aproximativ un an și ceva. Lucru care l-am explicat la notar. Și am spus asta amândoi faptul că, suntem de acord cu o astfel de înțelegere. Și eu o sa mă ocup de toate cheltuielile fetiței ( grădiniță și tot ce este necesar), Și de faptul că ne-am înțeles că, nici o parte nu avem pretenție financiară ( pensie pt minor), fiind minora cu ședere egală. I-am explicat toate aceste aspecte doamnei notar. A spun că nu se poate. Domiciliul trebuie sa fie doar unul( ok, dar se putea trece șederea alternativă, 2 cu două zile, nici vorba de program de vizită, de doua ori pe luna), cu privire la pensie, se putea trece pensie compensatorie. A spus că nu se poate. Am spus, atunci trecem una modică( 100 lei) , ne-a spus că trebuie trecuta una minima de 800 lei și că ne înțelegem noi după . Și uite așa, am semănat că primarul , crezand-o pe mama minorei că este de bună credință. Eu inițial nu am dorit divorțul la notar, ci doar in instanța. Dar trebuia să nască. Chiar a născut a doua zi. Și asta nu este tot. SI după un an și jumătate în care fetița a păstrat șederea convenită (aproape trei ani), Mama minorei, cunoște un nou partener și a dorit să plece cu fetiță din tara. Și, faptul că m-am opus, dorește să se răzbune. Pe mine poate s-o facă, dar nu pe fetița care este foarte atașată de mine și de locuință ei, cât și de grădiniță. In tot timpul acesta, eu m-am ocupat absolut de tot necesarul pentru fetiță, și tot eu am dus-o în fiecare zi la grădiniță. Mama ei având un copil mic, fizic nu a vrut timpul necesar (sau nu și l-a făcut), să mai aibă și alte activități cu minora, în de zilele când o lua de la grădiniță, de cât în parcul din spatele blocului . Eu de fiecare data în cele două zile cât stătea la mine, organizat activități foarte multe. La grădiniță participam cu cadrele școlare și în grupul de părinți la toate cele firești pentru copii. Iar răzbunarea mamei nu s-a oprit doar la vorbe și amenințări ci și prin a lua fetiță și a dorit s-o relocheze in Pitești( noi fiind din București)de unde era actualul ei iubit (de 3 luni). " Dacă nu m-ai lăsat să plec din țară, mă mut unde vreau eu cu ea in tara", fără să se gândească nici o clipă la suferință fetiței. Având totuși în convenție aia nenorocita măcar custodia comună. Și în tot haosul acesta creat de mama minorei, a reieșit că nici partenerul cel din nainte cu care plecase de la domiciliul fiind însărcinată, nu era tatăl acelui de al doilea copil. Și bomba.... Copilul este trecut tot pe numele meu. Și că sa fie complet, ma amenință că îmi va cere pensia din urmă pentru amândoi minorii. Și nu s-a terminat. Credeți....! Este însărcinată și cu al treilea, cu cel care plecase cu fetiță. Acum, eu, nu caut să am dreptate, pentru că nu am cu cine...caut să nu mai sufere fetița, a fost destul de afectata și târâtă în toate relațiile mamei, și au mai fost încă 3 înaintea celor pe care tocmai ce le-am spus. Toate afișate, dovedite, inclusiv cu înnoptări ale mamei cu fetiță la cesti parteneri, cu scandaluri și vizite ale foștilor la domiciliu meu și când era fetiță la mine. Amenințările foștilor, inclusiv cu omor, a mamei și fetiței, pentru răzbunare asupra mamei. Și multe trăiri negative asupra fetiței. Și de acea spun faptul că, am greșit enorm faptul că m-am dus la notar fara avocat. In prezent. după plecarea mamei cu fetița, am depus urgent ordonanță președințială și acțiunea de fond. O muncă titanică în 5 zile fără încetare am făcut dosarele. Spre norocul fetiței, instanța a considerat că este o urgență maxima, au făcut citarea prin telefon în 3 zile de la depunere și audierea în 8 zile. Mulțumesc lui Dumnezeu faptului că fetița după 4 zile a adus-o la mine, și mi-a povestit cum plângea să mi-o dea măcar la telefon. După prima audiere, judecătorul i-a înmânat dosarul (cam de 600 pag) și i-a pus în vedere capetele de cerere, urmând să-și pregătească apărarea, acum pe 10.09, avem termen fără citare. Acum, spun de faptul că, sunt multi ce se prezintă a notar și dacă ar fi fost o informare corectă și o mai multa competenta în aplicarea legilor privind drepturile copilului și a părinților, aceste lucruri negative în primul rând pentru un copil, poate nu exista. Un act făcut bine de la început, salvează chiar și vieți. Este atât de greu sa răstorni acel act, încât sunt convins că mulți nu au mai făcut nimic, iar viețile unor copii au fost poate sortite unor eșecuri. Eu, am spus STOP , abuzurilor, șantajelor, și stresului unui copilaș nevinovat. Mă voi lupta până la capăt pentru fericirea lui. Nu voi îndepărta niciodată de mama ei, dar nu voi mai permite sa fie o monedă de schimb copila. Copilul trebuie să aibă și mama și tată, dar copilul trebuie să aibă reper de viață echilibrata, stabilitate, educație, pentru dezvoltarea armonioasa. Sprijin emoțional sănătos, nu alientare împotriva celuilalt părinte. Așa ca, vă sfătuiesc pe toți, cei se duc a notar, a meargă cu un avocat. Cu stima Mihai! Tatăl lui Celine, o fetiță de numai cinci ani și jumătate.

Alexandru Surcel a scris:

Dar, totuși, ca idee, ce doreați dumneavoastră și notarul v-a spus că nu se poate?

Bună ziua! Am o întrebare către avocați. De ce nu avem niște broșuri de informare cu privire la drepturile minorului și drepturile și obligațiile părinților. Exemplu, la notarul să fie obligatoriu, sa ti se înmâneze aceasta brosura (atunci când soliciți divorțul și sunt implicați minorii). Broșura cu legile clare si cu specificația că ai dreptul sa vi cu convenția asistata de un avocat ? Este o întrebare legitimă, ce ar evita multe neînțelegeri și ar fii rezolvarea din start a multor efecte negative asupra copilului. Notarii din păcate, pur și simplu împiedică exercitarea drepturilor într-o convenție. In cazul meu, m-a dezinformat atunci când i-am solicitat informații despre drepturile legale le minorului și a părintelui. Eu consider că este un act eronat, cu vicii de procedură prin informare/lipsa de informare echitabilă. Acest act are titlu executoriu. Că atare, când îl semnezi ar trebui să cunoști toate drepturile ce ți se cuvin, atât pentru minori cât și pentru părinte. Dacă am privi, din alt punct de vedere, tehnic este un act viciat pentru că notarii nu trec și nu aduc la cunoștință toate consecințele și efectele acestui act. Oare în țările europene convențiile privind minorii se fac la fel că la noi?

Bună ziua! Cazul meu a luat am ploare într-o direcție foarte defavorabilă pentru fetița mea și pentru mine. Mama minorei nu mai este cu vechiul partener ci cu un altul pe care la cunoscut de 3 luni și m-a anunțat brusc că dorește să plece în Italia cu acest partener. Bineînțeles că nu am fost de acord și le-am explicat că așa ceva este imposibil. Mama minorei a început cu amenințări și șantaje afirmând că are niste probe împotriva mea și că le va folosi. Sunt un om demn, nu am integritatea pătată și fata de nimeni nu am greșit cu nimic. De-o lungul timpului a încercat să fabrice așa zise probe cu niste imagini in care se filma ea cu fetiță și simula un sărut cu fica mea și spunea că eu am invatat-o asta. Lucru bineînțeles fals, și deosebit de gravă acuzația manea. Copila mi-a spus că mama a spus asta, că ea a spus că tata nu a făcut asta niciodată ( am o înregistrare cu explicația ei). Spun asta, pentru cititori, să fie prudenți, fătul că minte unui om bolnav poate crea monștrii și că nu există nici limite și nici imaginație unde ar putea să se ajungă. Și tăcerea sau acceptarea unor astfel de lucruri nu trebuie tolerate. Așadar faceți imediat demersurile necesare să denunțați aceste abuzuri copilului dumneavoastră, că de fapt el este cel manipulat și supus unor agresiuni psihice, și să fiți convinși de faptul că, cine gândește așa, nu se va opri niciodată. M-am fetiței in ultimii 4 ani de viață ai fetiței, a avut cel puțin 5 relații cu bărbați diferiți, dovedite și fișate. Relații in care fetiță a fost implicată, mama ei prezentandui c prieteni sau iubiți, chiar înnoptând la ei, vizitând și familia din partea ei, creeind că o relație de familie. Fetiță a trăit toate aceste luni reper instabilitatea mamei. Ultima data fetiță m-a întrebat "tati, tu de ce nu ai iubita", sau Cosmin nu mai este tatăl lui Kevin, ci Narcis, mama l-a schimbat, că așa a vrut ea ( are un frățior de 1 și cinci luni, dintr-o relație de a mamei), Iar in prezent m-am ei este însărcinată în câteva luni cu bărbatul cu, care voia să plece. Mama fetiței, văzând nu-i dau procură, a luat fetiță și plecat la un neam de a lui noul partener in altă localitate ( că sa nu mai dau de cea mica). Am acționat imediat în instanță, ordonanța de urgență și acțiune de fond. Dragi cititori! Nu va, speriați și nu mai credeți în cutume, este greu dar nu vă pierdeți. Dumnezeu a fost de partea mea și a fiicei. Cu memoriu juridic, cu memoriu explicativ, cu dovezi ale mesajelor mamei, s-au considerat urgenta maxima. La nici două zile au sunat-o de la instanta pe mama fetei. Au stabilit termen într-o lună, iar apoi am revenit cu noile mesaje de amenințare și șantaj ale mamei și joi am depus probele, și marți a reprogramat termenul. Deci, la 3 zile lucrătoare, este incredibila decizia și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ajutor. Am muncit zi și noapte la dosar, i-am pus pe masa totul la avocat, munceam și mă spălăm pe fata de lacrimi, am avut și o perioada de o oră somn la 48 de ore. Este o muncă tiranică. Fiecare planșa probatorie cu note de analiză juridică, cu încadrările legale. Apoi cu memoriu de argumente. Sinteze juridice la not. O muncă tiranică. Dar a meritat. In prima etapa m depus dosarele de acțiune și apoi la audiere( după 5 zile) dosarul probatoriu. Un dosar cu aproximativ 600 file. Aici am o remarcă pentru dvs. Bineînțeles că am făcut și adresa la DGASPC chiar și înscriere în audiență. Am nunta și autoritatea tutelară. Știți care a fost răspunsul la întrebarea mea după audiere. Avem cazuri multe! Le-am explicat, dac o instanță a considerat c este vorba de o urgență și o încălcare gravă a încălcării dreptului copilului și al părintelui, dvs, considerați faptul că eu am venit cu o mașină la service, așteptăm să fina o piesa. Și faptul că i-am înștiințat că adresa către ei era pe masa judecătorului și întreba ce au făcut. Imediat ce am fost la ei și le-am spus asta, am primit un e-mail cu înregistrările mele in sistemul lor și cu cine se ocupa de caz. Rezultatul este faptul că fata s-au întors în București, deocamdată la mama ei și continuăm șederea alternativă. Sper c ordonanța de urgență să schimbe domicilulu la mine provizoriu până la soluția pe fond. Concluzia este de faptul că, atunci când am făcut convenția la nota nu știm mai nimic de drepturile minorului și l părintelui, așa că, va sfătuiesc din tot sufletul sa vă duceți la notar cu o convenție făcută de un avocat in drepturile familiei. Și veți recăpăta toate liniștea pe care o merita copilul dvs și să nu vă lăsați nici o clipă faptul că "ne înțelegem și nu se va întâmpla nimic" .

Buna ziua !
Am următoarea situație:
Am divorțat la notar în urmă cu un an de zile. S-au perfectat atele privind custodia comună a minorului, s-a întocmit cu acordul ambelor părți ca, copilul să locuiască doua zile la tatăl două zile la mama (având locuință învecinată). La notariat ni s-a cerut să stabilim acordul pentru pensia alimentară pentru faptul că este obligatoriu această înregistrare juridică ( deși acest fapt îl stabilisem că nu aveam pretenții) . Atât mama cât și tatăl aveam in egală măsură timpul în care locuia efectiv copilul.
Acum după un an de zile, mama copilului s-a răzgândit și pretinde toți bani pe care s-au trecut la notariat. Și cum nu s-a putut trece o sumă modică, au fost trecut minim 700/lună. Faptul că și-a schimbat decizia nu se datorează de nici un fel neîndeplinirea obligațiilor mele fata de copil, ba din potrivă, am stabilit că eu plătesc cheltuielile aferente pentru grădiniță și opționale, îmbrăcăminte de sezon în fiecare lună cât și încălțăminte. Toate cheltuielile de activități extra-educationale, teatru, spectacole, excursii, cinema. Dânsa nu a avut în grijă nici un fel activități pentru că eu le-am suplinit pe toate, ea vând în grijă un alt nou născut. Eu mi-am făcut programul special două cu două zile să pot sta cu copilul mai mult, și îl duc in fiecare zi la grădiniță.
Întrebarea mea este: Atâta timp cât pot dovedi că eu am mai multe cheltuieli pentru întreținerea și educația copilului și în fapt minorul locuiește în mod egal la Ambi părinți are dreptul să îmi ceară o sumă de bani doar că i-ar prinde bine?
Și va rog să îmi spuneți și mie daca un părinte fie el mamă sau tata poate acuza legal de jantaj prinvind legătură cu copilul, că se mută, sau ori-ce ce îl constrânge pe celălalt să aibă liniște împreună cu copilul său. Să poată să-i dăruiască multe clipe minunate și fericite într-o copilărie frumoasa fiind alaturi de copilul său. Educație, sprijin, bucurii și tot suportul.
Poate vă întrebați cum este posibil să existe cineva împotriva acestui lucru. Da, este. Am fost chiar acuzat că eu am timp și îmi permit și că îi ofer prea multe și că ea ar fi în inferioritate. Nici vorbă de asta , doar dacă răsturnăm valorile morale și nu ținem cont de interesul copilului. Acest fapt o deranjează pe dânsa și nu exista o lună să nu am diferite discuții și amenințări cum ar fi, că dacă dorește îmi stabilește program de vizită. Mama copilul find fetiță dânsa pretinde că are mai multe drepturi asupra ei și eu trebuie sa fiu umil și supus la toate condițiile ei. Tot ce am făcut , am făcut pentru fetiță din prima ei zi. Am fost un tata devotat și am fost implicat în toate activitățile de creștere a copilului fie zi sau noapte. Fetiță s-a dezvoltat foarte frumos atât fizic cât și psihic prin eforturile susținute dar din păcate aceste eforturi îmi sunt distruse mai les acum la vârsta de 5 ani când are nevoie de o educație solida. Apare cu mama ei pe relete de "socializare" pe cântări și mișcări nu tocmai adecvate pentru vârsta ei. Și nu ar fi numai atât.
Am observat că sunt numeroase postări ale mămicilor nedreptățite căutând dreptate sau o cale de scăpare către mai bine.
Exista și tătici, chiar dacă nu sunt prea activi în on-line vorbind despre situațiile lor. Și mai avem o nicovală de gât, cum ar fi că tați nu ar prea avea cine să-i apere și cum. Nu știu dacă la întrebările mele se poate răspunde pertinent. Înțeleg că sunt multe legi care numai sunt adaptate nevoilor și situațiilor curente, a generației curente. Mulțumesc!

Un contract de tip franciza beneficieaza de acoperire juridice de genul tip liasing?
si ma refer la legea 99/1999 cap VI, referitor la obligatia utilizatorului sa restituie bunui daca acesta si-a incalcat contractul.
Daca contractul constituie titlu executoriu ?
Si daca utilizatorul nu preda bunul sau bunurile, pe cale legala ce avem, inafara de 2 ani de asteptare pana optinem o hotarare judecatoresca, ca oricum bunurile sunt puse in pericol de exloatare si intretinere.
Va multumesc