Activitate danvartic

cristian i a scris:

rasp corect c

cam dubios ,,a,,
irezistibila-un singur mod,de ce o fi gresita ?acrediteaza ideea ca ar fi mai multe moduri iar faptuitorul il alege pe singurul in masura sa stopeze constrangerea?

Eu consider ca nu ar putea fi mai multe moduri, practic nu poti sa lasi o posibilitate de acest fel , ar crea o situatie nepermisa, calea de salvare legala ca regula este o actiune conform legii iar cauza vizeaza situatia in care constrangerea inchide orice cale de evitare legala de inlaturare, unica modalitate de a o inlatura este comiterea faptei prevazuta de legea penala

oana_01 a scris:

Am dat peste un caz de condamnare cu executare 1 an si 2 luni pt insusirea bunului gasit. Atat pe vechi, cat si pe nou ped prev de lege este inchisoare 1-3 luni/amenda. Mie mi se pare nelegala solutia. Va las aici link-ul ziarului sa cititi ce am citit si eu

[ link extern ]

[ link extern ]
Aici e pagina dosarului,unde scrie ca pedeapsa aplicata e de 2 luni, probabil o fost greseala de tehnoredactare, in opinia mea din moment ce ``Deşi a văzut-o pe proprietară că a rămas fără portofel, se arată în rechizitoriu, Solomon a lăsat-o pe aceasta să intre în local, după care a pus mâna pe bunul care nu-i aparţinea şi a plecat la serviciu`` e caz de furt nu de insusire a bunului gasit, a vazut proprietarul bunul care intra in restaurant, a asteptat un moment propice pentru a lua bunul in posesia sa de unde rezulta dincolo de orice indoiala rezonabila ca sub aspect intelectiv si volitiv faptuitorul a avut in vedere o rezolutie infractionala de comitere a infractiuni de furt

Rosse a scris:

Mă refeream ca si cheltuieli de judecată, pt ca am observat tarziu exprimarea mea anterioară puțin ambigua - graba :D
Eu cred ca poate mari sau micsora.

In tratatul scris de Prof.Ion Neagu,ed.2010 la pagina 689 la nota de subsol numarul 2 citeaza o decizie a TS nr.1186/1976 din Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1976-1980, ed.Stiintifica si Enciclopedica,1982 de la pagina 45-in cazul cheltuielilor judciare exagerate sau facute din sicana, instanta va putea reduce suma la plata careia va fi obligat cel condamnat
In lucrarea Mircea Damaschin , Drept procesual penal ,2013 la pagina 441 la nota de subsol citeaza o decizie a ICCJ nr.1437 din 17 aprilie 2008 care poate fi consultata pe pagina de web
[ link extern ]
Extras din ea -Intimatul, în temeiul art. 193 alin. (6) C. proc. pen., a solicitat obligarea petentei la plata sumei de 20.247,95 RON, reprezentând contravaloarea cheltuielilor judiciare efectuate cu prilejul soluţionării prezentului recurs, respectiv 124,95 RON reprezentând onorariile plătite executorilor judecătoreşti pentru transmiterea notificărilor; 123 RON reprezentând taxe plătite la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova pentru furnizarea de informaţii şi 20.000 RON reprezentând onorariile apărătorilor.
Potrivit art. 193 alin. (6) C. proc. pen., instanţa stabileşte obligaţia de restituire a cheltuielilor judiciare făcute de părţi în cursul procesului penal potrivit legii civile (cu excepţia situaţiilor referitoare la condamnarea inculpatului, achitarea acestuia, la renunţarea la acţiunea civilă, cazuri reglementate în art. 193 alin. 1 - 5 C. proc. pen.).
Conform art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată. Se mai arată, în acelaşi text de lege, că instanţa nu poate micşora unele dintre cheltuielile de judecată pe care partea care a câştigat va dovedi că le-a făcut, dar ea poate mări sau micşora onorariile avocaţilor ori de câte ori va constata să sunt prea mici sau prea mari faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinită.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la cheltuielile judiciare referitoare la onorariile plătite executorilor judecătoreşti şi la taxele plătite la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova, constată că, pe de o parte, acestea nu au legătură cu obiectul prezentei cauze (recurs formulat împotriva hotărârii de respingere a plângerii formulate împotriva rezoluţiei procurorului de netrimitere în judecată), iar, pe de altă parte, nici nu au fost dovedite, astfel cum cere art. 274 alin. (2) C. proc. civ., motive pentru care nu pot fi reţinute în cuantumul cheltuielilor judiciare la care să fie obligată petenta către intimat.
Cu privire la cheltuielile judiciare reprezentând onorariile celor doi avocaţi angajaţi de intimat, în cuantum de 20.000 RON, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, în concordanţă cu dispoziţiile art. 193 alin. (6) C. proc. pen. cu referire la art. 274 alin. (3) C. proc. civ., că sunt exagerat de mari în raport cu obiectul cauzei şi cu munca îndeplinită.

Inteleg punctul de vedere, insa un copil trebuie educat si in privinta unei situatii extreme, altfel la orice eveniment mai deosebit mai toti copii ar lua-o razna si ar comite felurite fapte penale.

O saptamana in care minorul este lipsit de libertate si comite o fapta prevazuta de legea penala nu e motiv sa fie exonerat parintele de raspundere, o educatie corespunzatoare inseamna atat transmiterea unui set de valori acceptate de societate din cele mai vechi timpuri ca fiind valori ``normale`` cat si acceptarea ca acel copil este om fiind inzestrat cu vointa, Dumnezeu a creat omul liber, el decide daca comite o fapta interzisa sau nu, astfel ca pana la varsta de 18 ani parintele trebuie sa patimeasca pentru faptele minorului, a fi parinte e un set de drepturi si obligatii, astfel ca minorul chiar lipsit de libertate, o saptamana, o luna, oricat, este in grija parintelui.

Eu consider ca s-ar putea aplica o amenda judiciara in baza literei k abuz de drept constand in exercitarea cu rea-credinta a drepturilor procesuale si procedurale intrucat desi partea are dreptul la proces echitabil realizeaza o exercitare cu rea-credinta prin fapta de a impiedica exercitarea atributiilor acelui expert, se poate amenda in baza literei g de exemplu judecatorul in baza Art.298 atentioneaza partea si nu se conformeaza sau se poate sanctiona in cadrul individualizarii pedepsei, in baza Art.72 Cod penal.

Ghidul pentru intrebarile de la rationament logic il gasesti aici
[ link extern ]
Mijloacele de protectie a drepturilor creditorului le gasesti in articolele 1558-1565 NCC, muulta bafta la invatat

Rosse a scris:

Inselaciunea se poate savarsi si cu intentie indirecta?

Opinez ca nu," se deduce din cerinta legii:in scopul obtinerii unui folos material injust pentru sine sau pentru altul"-Ioana Vasiu Drept Penal Partea Speciala 2011, Ed.Albastra.

Rosse a scris:

"Instanţa a reţinut că, în jurul orei 4 dimineaţa a zilei de 22 septembrie, inculpatul, care locuia singur în casă, a fost trezit din somn de o izbitură în uşa camerei în care dormea.

În momentul deschiderii uşii, inculpatul a văzut în faţa acesteia pe consăteanul său B, cunoscut ca o persoană cu purtări violente, având un băţ masiv în mână.
La întrebarea inculpatului, cum a intrat în curte, B. nu a răspuns, ci l-a lovit de mai multe ori cu băţul în cap.

Pentru a se apăra, inculpatul a luat o securice aflată la îndemână cu latul căreia, în momentul când a fost lovit din nou peste cap, inculpatul l-a lovit pe agresor la întâmplare.
În urma schimbului de lovituri B. a scăpat băţul din mână şi s-a retras către poarta de intrare în curte.

Temându-se că agresorul se va înarma cu unul din parii aflaţi lângă gard, inculpatul l-a urmărit şi ajungându-l lângă poartă, l-a lovit repetat cu latul securicii, după care l-a abandonat şi a mers să anunţe la poliţie cele întâmplate.

Internată în spital, victima a decedat în aceeaşi zi, datorită unui politraumatism cu fracturi costale şi ale antebraţului."

Stabiliti incadrarea juridica a faptei.

Incadrarea juridica a faptei este de omor savarsit cu intentie indirecta, se retine starea de provocare, datorata patrunderii victimei in casa inculpatului, care a urmarit intro prima etapa apararea sa, iar intr-o a doua etapa pedepsirea partii vatamate ,
Din analiza numarului loviturilor , rezulta ca inculpatului nu a urmarit producerea rezultatului mortii insa i-a fost indiferenta producerea acestuia, iar obiectul este apt de a ucide.Nu se incadreaza la infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte deoarece inculpatul nu a avut intentia directa de a ii produce o vatamare corporala, ci o intentie indirecta, fiindu-i indiferenta rezultatul produs ca urmare a loviturilor aplicate precum si datorita obiectului folosit.

isis23 a scris:

:coffee: Neata tuturor !
Sa incerc, desi abia m-am trezit
1.a
2.c
3. d
4.a
A fost postata solutia la speta cu tigaia cu clatite si intamplarea "nefericita" ?

La speta cu tigaia,solutie nu ni s-a dat, ne a lasat pe fiecare cu propria solutie, eu opinez ca e se poate invoca culpa victimei ,deoarece umbla cu un obiect fierbinte, care trebuie manipulat, in conditii corespunzatoare, nu sub anumite influente, iar in ce priveste femeia, o infractiune de lovire sau alte violente sau de vatamare corporala intrucat a fost arsa cu lichidul fierbinte pe spate.