Activitate ghiocelioana

Bună ziua!
Vă rog să mă lămuriţi când se solicită ieşirea din indiviziune asupra unei case părinteşti şi care este deosebirea faţă de partajul succesoral asupra imoilului.
Ce implicaţii are asupra timbrajului cererii în instanţă?
Cum este corect , dacă în cauză s-a dezbătut succesiunea eliberându-se certificat de moştenitor, moştenitorii împărţind şi bunurile mobile prin partaj voluntar?
Pârâtul în cauză, ar trebui să arate instanţei ca s-a cerut ieşirea din indiviziune în loc de partajare, fiind prejudiciat cu diferenţa de taxă de timbru ce trebuie s-o plătească în calitate de moştenitor (parte în dosar)?
Vă mulţumesc!

Bună ziua!
Nu am spus niciunde de paşaport, mai ales italian.Am spus că părinţii copilului sunt români, s-au căsătorit în România, au plecat în Spania la muncă, au un copil născut în Spania, au divorţat tot în Spania, mama care are atribuită custodia şi îngrijirea copilului vrea să-l aducă la bunici, în România, dar tatăl nu îşi dă acordul, acest accept fiindu-i cerut la trecerea frontierei spaniole, avănd amândoi părinţii autoritatea părintească prin hotărârea de divorţ.
Am pus întrebarea dacă poate să pronunţe o hotărâre de suplinire a acordului tatălui răuvoitor, o instanţă românească, domiciliul minorului fiind în Spania.
Mulţumesc!

Bună seara!
Nu vreau să fiu prea insistentă, dar m-a sunat prietena mea (mama minorului din Spania) şi m-a întrebat dacă am aflat răspunsul la întrebările puse.
Vă rog, doamnelor avocat şi pe oricine ştie, ajutaţi-ne cu un răspuns!
Mulţumim!

Bună ziua şi mulţumesc pentru amabilitate!
Minorul, născut în Spania, are certificat de naştere românesc, eliberat de Consulatul General Al României La Barcelona, dar în hotărârea de divorţ a părinţilor se prevede că:"În cazul în care oricare dintre soţi ar dori să plece în străinătate însoţit de minor, se autorizează reciproc pentru aceasta pe durata unui termen maxim de o lună, trebuind să notifice de îndată şi cu caracter prealabil pe celălalt soţ despre plecare, întoarcere şi locul de destinaţie. Se angajează să faciliteze orice formalitate înantea autorităţilor administrative corespunzătoare pentru a duce la îndeplinire cele de mai sus."
Amintesc faptul că autoritatea părintească o deţin ambii părinţi, îngrijirea şi custodia asupra minorului a fost atribuită mamei.
Din răutate, tatăl nu-şi dă acordul în faţa autorităţilor pentru ca mama să călătorească în străinătate împreună cu copilul şi nu vrea să vină nici el cu aceştia în ţară, deşi părinţii locuiesc în comune apropiate.
Poate să ceară unei instanţe româneşti o hotărâre care să substituie acordul tatălui?
Mama copilului nu sunt eu, este o cunoştinţă care m-a rugat să o ajut.
Mulţumim amândouă!

Mulţumesc!
Cei doi soţi sunt români şi s-au căsătorit în România. După câţiva ani s-au dus în Spania unde au lucrat cu contract de muncă.Au un copil minor născut în Spania. Au divorţat tot în Spania prin acord, hotărârea judecătorească stabilind:exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului de către ambii soţi,custodia si îngrijirea atribuindu-i-se mamei, tatăl fiind obligat la plata pensiei alimantare.Mama a mai venit în ţară pentru a-şi vedea părinţii şi familia, neputându-şi lua copilul, întrucât fostul soţ nu şi-a dat acordul, iar la graniţă nu poate trece.
Întrebarea este dacă poate cere instanţei din România să dea o hotărâre prin care să substituie acordul tatălui copilului pentru ca ea să treacă graniţa cu acesta, pentru a-l aduce la bunicii săi.Este competentă instanţa din România, sau cea din Spania, fostul soţ având reşedinţa în această ţară, dar domiciliul în România.Având în vedere interesul superior al copilului, cred că ar fi legal să i se dea voie să vină în ţară la bunici.

Bună ziua!
Doi soţi români divorţaţi în Spania au atribuită exercitarea autorităţii părinteşti împreună asupra minorului lor, născut tot acolo.Tatăl nu îi dă acordul mamei să aducă copilul în România pentru a-şi vedea bunicii (şi paterni, şi materni).
Este competentă instanţa din România să judece cererea mamei şi să îl oblige pe tatăl copilului să-şi dea acordul privitor la călătoria minorului în Romănia ?
Dacă nu, poate să introducă cererea la instanţa spaniolă ?
Vă mulţumesc pentru răspuns!

Va rog sa mi spuneti de ce primesc toate e-mailurile transmise de avocat net in spam
Va multumesc!

Bună ziua!
Moştenitoarea X a primit titlul de proprietate emis tatălui său, numele fiindu-i scris incomplet, în sensul că i s-a trecut doar numele şi un singur prenume, ea având două prenume.Având probleme la notariat, a fost sfătuită să se adreseze cu cerere de îndreptare materială la Comisia Locală de Fond Funciar şi, după mult timp, a primit răspuns că nu i se poate rezolva favorabil cererea, întrucât T.P.a fost transcris de cele două comisii, singura care se poate pronunţa în cauză fiind instanţa de judecată, la care trebuie să facă o plângere.
Este calea legală? Dacă da, în ce termen trebuie depusă plângerea la judecătorie?

Bună ziua!
Moştenitorilor C şiL li se admite cererea în temeiul lg.1/2000 prin Hot.Comisiei Jud. conform căreia li se reconstituie dreptul de proprietate asupra averii autorilor lor, expropriate în baza Decr.83-1949: conac şi arman cu teren aferent de 3,5 ha, teren arabil, păduri.Li s-au emis titlurile de propr.pentru terenul arabil şi pt.păduri.
Pin hotărâre jud. definitivă, a fost obligată soc. com.deţinătoare a conacului să le lase în deplină proprietate conacul şi terenul aferent(intravilan) în suprafaţă de 9550 mp, cât s-a găsit prin expertiză.
Pentru diferenţa de 2,5450 ha reconstituită prin Hot. Comisiei Jud, s-au adresat cu cerere la Com. Locală şi au cerut să fie puşi în posesie şi să li se emită titlul de propriet., acceptând şi teren extravilan, în echivalent.
Au primit răspuns că "la data aceasta nu se mai pot face cereri noi de retrocedare a terenurilor, cererea neputând fi soluţionată favorabil"!
În ce termen pot face plângere şi împotriva cui (răspunsul Com.Loc. fiind primit în data de 28.07.2014)?
Mulţumim cu toată consideraţia, răspunsul putând a ne fi necesar urgent!

Toate mulţumirile, ambilor!
Nefiind eu în cauză, nu am dat detalii care, constat că erau necesare (şi m-am ales şi cu o ironie !)
"Mortu' mostenitorilor" fost bunicul unei cunoştinţe care, după cum am reţinut, a fost refugiat din Basarabia împreună cu soţia sa şi cu doi copii minori, unul fiind tatăl acestei cunoştinţe.
Ajunşi în România, s-au stabilit într-o comună din estul ţării, locuind cu chirie într-o casă pe care şi-au permis-o, bunicii trăind cu nădejdea că se vor întoarce "acasă", până la moarte.
Ulterior, fiica lor s-a căsătorit cu un bărbat "înstărit" şi s-a mutat în altă localitate, iar fiul, tatăl cunoştinţei mele, s-a însurat şi a locuit cu soţia şi copiii în casa socrilor, în acelaşi judeţ.
Bunicii au decedat în anii 1976 (soţul) şi 1979 (soţia), cu gândul la casa şi bunurile agonisite o viaţă şi lăsate în Basarabia.
În 1991 a decedat şi fiul lor, iar cunoştinţa mea, fiica acestuia, a trebuit să se ocupe singură de întocmirea dosarului în baza legii nr.290/2003, mătuşa sa refuzând orice sprijin, deşi are propriii săi copii care o dezaprobă, fiind vorba de despăgubiri pe care ar dori să le primească şi ei, mai ales că nu au situaţii financiare prea strălucite.
Verişoarea lor (conoştinţa mea), a primit o adresă de la Instituţia Prefectului care cuprinde lista documentelor pe care trebuie să le depună la dosarul întocmit la cererea sa, a făcut toata demersurile indicate, dosarul cerut fiind complet, în afară de acest certificat de atestare a calitătii de moşteritor. Faţă de refuzul mătuşei sale de a merge la notar şi a solicita certificatul de atestare a calităţii de moştenitor, bunurile succesorale fiind cele ce vor fi validate de comisia constituită şi pentru care se vor stabili despăgubirile corespunzătoare, întrebarea mea mea adresată ieri, a fost :se poate solicita instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre care să ateste calitatea de moştenitor a reclamantei (cunoştinţei mele) faţă de bunicii săi ?
Revin cu aceleaşi cuviincioase mulţumiri.