Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Am urmarit cu interes comentariile voastre referitoarea la intrebarea legata de aplicarea legii penale in timp. Va multumesc tuturorpt implicare. Fiecare a retinut ce a dorit. Important e ca fiecare din noi are de invatat ceva de la celalalt. Pt weekend va ofer 3 intrebari din capitolul INFRACTIUNEA.
1. Obiectul material al infractiunii:
a. exista intotdeauna la infractiunile de rezultat
b. poate de termina schimbarea incadrarii juridice
c. nu poate contribui la stabilirea formei de vinovatie cu care a fost savarsita fapta
2.Poate fi calificata drept drept infractiune omisiva improprie:
a. nedenuntarea
b. uciderea din culpa
c. distrugerea
3. Intentia premeditata:
a. implica intotdeauna existenta unui scop al infractiunii
b. nu presupune existenta unui mobil al infractiunii
c. este intotdeauna o intentie calificata
Astept raspunsurile voastre. Un weekend linistit si plin de spor la studiu.
Q88 a scris:
de novo a scris:
1. In cazul succesiunii de legi in timp, pedepsele complementare:
a. prevazute in toate legile, se vor aplica, indiferent de cuantumul lor, alaturi de pedeapsa principala prevazuta de legea noua mai favorabila;
b. prevazute in legea veche se executa pe langa pedeapsa principala din legea veche mai favorabila, chiar daca nu mai au corespondent in legea noua;
c. prevazute numai in legea noua mai favorabila nu pot fi aplicate
Pentru cei care ne vom confrunta cu o astfel de intrebare la INM retineti ca in acceptiunea domnului profesor Streteanu art 13 al 2 CP - citat de \"justpassingby\" contravine dispozitiilor art 15 al 2 din Constitutie.
Domnul Streteanu subliniaza in tratatul sau ca disp art 13 al 2 trebuie interpretate in corelatie cu art 15 al 2 din Constitutie; acest lucru conduce la urmatoarele concluzii:
\"Atunci cand pedeapsa principala a fost stabilita potrivit legii vechi
-ped. compl. care au corespondent in legea noua, se vor aplica in limitele si continutul prevazut de aceasta in masura in care sunt mai favorabile
- ped. compl. care nu au corespondent in legea noua nu se mai executa
-ped. compl. introduse prin legea noua care nu se regaseau in legea veche nu pot fi dispuse\"
Sunt de acord cu toate concluziile de mai sus.
M-am exprimat greşit sau incomplet când am spus că nu intră în discuţie pedepsele complementare la compararea legilor succesive în timp. De fapt, ele nu intră în discuţie doar atunci când s-au comparat deja pedepsele principale şi s-a stabilit care e mai favorabilă. În cazul în care pedepsele principale sunt identice, pedepsele complementare urmează să fie comparate pt. a determina legea mai favorabilă. ªi mi se pare că şi Streteanu porneşte de la premisa că legile succesive prevăt aceleaşi limite pt. pedeapsa principală (p. 283 din tratat).
Cartea lui Mitrache nu am aprofundat-o, doar pe a lui Streteanu.
Totuşi, problema încă e alta faţă de concluziile pe care le-ai expus, Q88. Vorbeşti de situaţia în care pedeapsa principală a fost stabilită potrivit legii vechi. Din grilă eu trag concluzia că pedeapsa (principală) a fost stabilită potrivit legii noi: prevazute numai in legea noua mai favorabila nu pot fi aplicate (deci s-a stabilit deja care e legea mai favorabilă după pedeapsa principală). Situaţiile diferă, iar pe cale de consecinţă răspunsul de la lit. c) e greşit (după argumentele aduse în celelalte posturi). Dacă pedeapsa principală era stabilită potrivit legii vechi atunci era corect.
Csorin a scris:
Nicoleeta a scris:
de novo a scris:
Salutare, tuturor!
Va supun atentiei si spre comentare o intrebare. Poate este o intrebare usoara pt multi dintre voi, insa eu sunt pe la inceputul materiei de studiu pt INM. Asadar, cine mai are timp, iata o intrebare din ciclul APLICAREA LEGII PENALE.
1. In cazul succesiunii de legi in timp, pedepsele complementare:
a. prevazute in toate legile, se vor aplica, indiferent de cuantumul lor, alaturi de pedeapsa principala prevazuta de legea noua mai favorabila;
b. prevazute in legea veche se executa pe langa pedeapsa principala din legea veche mai favorabila, chiar daca nu mai au corespondent in legea noua;
c. prevazute numai in legea noua mai favorabila nu pot fi aplicate
Care ar fi variantele voastre de raspuns?
Astept cu interes raspunsurile voastre!
O zi buna, tuturor si spor la studiu!
salut, zic doar C si vin si eu c-o intrebare
Stim cu totii ca prescriptia raspunderii penale impiedica exercitatea actiunii penale. Dl. Udroiu zice ca inclusiv cea implinita in cursul procesului penal. Pai bine, cum se poate implini in cursul procesului penal daca orice act facut de organele... ar intrerupe cursul acesteia? Adica vreau un exemplu cand se implineste prescriptia raspunderii penale in cursul procesului penal. Ms
poate nu i mi aduc eu bine aminte , dar intrerupe prescriptia orice act , care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului , sau care a fost facut in prezenta sa..........
corect...o posibilitate este in timpul urmaririi penale(care este parte a procesului penal)in faza actelor premergatoare cand suspectul este "interogat"(ca nu stiu altfel sa zic) si nu are inca atribuita calitatea de invinuit
jojo_law a scris:
eu zic ca doar C e corect
a- nu e corect pt ca practic sar cumula, pedepsele
b- nu e corect pt ca trebuie sa fie prevazute de legea noua si de legea veche, aplicanduse potrivit legii noi mai favorabile ( in acest sens M.U), ier in mot practic dc nu sunt prevazute si de legea noua inseamna ca au fost abrogate
c- este corect, pt ca daca sunt prevazute doar de legea noua nu pot fi aplicate ar insemna ca legea noua sa retroactiveze desi nu este mai favorabila. Aparent varianta te induce in eroare prevazute doar in legea noua mai favorabila sub alte aspecte probabil dar nu sub aspectul ped complementare pt ca daca sunt prevazute doar de legea noua, iar legea veche nu prevedea pedepse complementare, legea noua nu e mai favorabila.
Păi ipoteza nu tocmai de la premisa că legea nouă e mai favorabilă porneşte? Adică se compară două legi în funcţie de ipotezele distincte de aplicare. Se stabileşte că cea nouă e mai favorabilă, iar că cea veche nu are pedepse complementare, dar cea nouă are. Când analizăm care lege e mai favorabilă ne raportăm la anumite chestiuni, dar pedepsele complementare de regulă nu fac parte din acestea. Odată ce am stabilit că legea nouă e mai favorabilă, aplicăm şi pedepsele complementare ale acesteia chiar dacă legea veche (nefavorabilă) nu le-a prevăzut. Ideea e că nu se pot lua bucăţi din fiecare lege succesivă şi să se facă o a treia care să-i fie aplicabilă.
Răspunsul corect mi se pare că e doar a) pentru că doar el este în conformitate cu art. 13 alin. (2) C. pen.
Edit > sunt două moduri de a interpreta răspunsul de la a: 1. se aplică toate pedepsele complementare din toate legile - ceea ce evident ar fi incorect. 2. pedepsele complementare despre care vorbim au corespondent în toate legile succesive, iar că le aplicăm doar alea care ne interesează de la legea nouă.
Dacă interpretăm răspunsul de la a) conform punctului 2 de mai sus, cum şi consider că trebuie să fie, atunci ceea ce urmăreşte grila este să te pună în dificultate cu privire la textul \"indiferent de cuantumul lor\". Cuantumul evident e irelevant, iar că ceea ce contează este ca pedeapsa complementară să fie prevăzută de ambele legi, răspunsul corect rămâne a.
În consecinţă, subscriu răspunsurilor date de Equintea :)
jojo_law a scris:
PHS a scris:
jojo_law a scris:
goethe a scris:
Pai daca arunci un sarpe catre un om clar nu mai vorbim de actiuni asupra psihicului de genul celor mai sus enuntate (telepatie etc)
pai el moare din cauza sperieturii ( deci actionezi asupra psihicului) nu din cauza muscaturii ca nu il musca.
Eu zic ca se poate la fel cum este posibil si in cazul loviturilor cauzatoare de moarte ( a se vedea in acest sens M.Udroiu si S.Bogdan) la fel se poate si in cazul omorului diferenta intre cele doua este data de forma de vinovatie. intentie depasita in cazul lovit. cauzat. de moarte respectiv intentie in cazul omorului. Prin actiuni asupra psihicului nu se intelege doar hipnoza, farmece ci si panicarea unei persoane provocata cu intentie.
Eu cand am dat exemplul anterior cu telepatie, telechinezie, etc, ma refeream la actiuni produse de psihicul faptuitorului si nu la cele produse asupra psihicului victimei. Omorul poate fi comis prin actiuni asupra psihicului victimei. Eu nu am inteles din grila lui Rosse la cine se refereau actiunile psihice (victima sau faptuitor), de aici a pornit discutia. Sper ca acum m-am facut inteles.:D
pai grila spunea ceva de genul ca se poate comite si prin actiuni asupra psihicului victimei, in final cum e e corecta si varianta d sau nu ? Eu zic ca e destul de clara grila prin actiuni asupra psihicului victimei clar se refera la o actiune a unui tert asupra psihicului victimei , ca daca ar fi ale victimei asupra propriului psihic, nu ar avea relevanta penala intrucat sinuciderea nu este incriminata ca si infractiune ( greu de crezut totusi ca o persoana ar putea sa isi provoace actiuni asupra propriului psihic care sa duca la deces, greu dar nu imposibil )
parera mea este ca ar fi corecta si varianta d
Rosse a scris:
Infractiunea de omor:
a. este o infractiune de pericol potential
b. este o infractiune de rezultat potential
c. are incriminata tentativa
d. se poate comite si prin actiuni psihice
Gria nu continea acel asupra de aici a pornit toata discutia.
jojo_law a scris:
goethe a scris:
Pai daca arunci un sarpe catre un om clar nu mai vorbim de actiuni asupra psihicului de genul celor mai sus enuntate (telepatie etc)
pai el moare din cauza sperieturii ( deci actionezi asupra psihicului) nu din cauza muscaturii ca nu il musca.
Eu zic ca se poate la fel cum este posibil si in cazul loviturilor cauzatoare de moarte ( a se vedea in acest sens M.Udroiu si S.Bogdan) la fel se poate si in cazul omorului diferenta intre cele doua este data de forma de vinovatie. intentie depasita in cazul lovit. cauzat. de moarte respectiv intentie in cazul omorului. Prin actiuni asupra psihicului nu se intelege doar hipnoza, farmece ci si panicarea unei persoane provocata cu intentie.
Eu cand am dat exemplul anterior cu telepatie, telechinezie, etc, ma refeream la actiuni produse de psihicul faptuitorului si nu la cele produse asupra psihicului victimei. Omorul poate fi comis prin actiuni asupra psihicului victimei. Eu nu am inteles din grila lui Rosse la cine se refereau actiunile psihice (victima sau faptuitor), de aici a pornit discutia. Sper ca acum m-am facut inteles.:D
Pai daca arunci un sarpe catre un om clar nu mai vorbim de actiuni asupra psihicului de genul celor mai sus enuntate (telepatie etc)
PHS a scris:
lawnoob a scris:
PHS a scris:
Referitor la grila de mai devreme, cum se comite un omor prin actiuni psihice? Sau va referiti la actiuni asura psihiculu?
Asa m-am gandit si eu xD. Tu ce intelegi prin actiuni psihice?
La actiune psihica inteleg ceva de genul urmatorului exemplu fatuitorul crede ca poate sa omoare victima cu putera mintii sale ex telechinezie, telepatie... Probabil nu am interpretat corespunzator formularea variantei de raspuns. #-o
Cat depre omorul savarsit prin actiune asupra psihicului victimei sunt deplin lamurit.:D
Da asa e , ai dreptate in cazul acela se va retine o tentative absolut improprie la infractiunea de omor