Activitate vasilica52

Cum se poate stopa, pana la pronuntarea instantei, actiunea unei imputatii ajunsa la ANAF (care a trecut la executarea ei) impotriva careia este deschisa sau se va deschide in 2-3 zile actiune de anulare in instanta. Asupra acesteia nu s-a mai pronuntat nici o instanta.

In cazul unei cercetari administrative se ajunge (nejustificat) la o valoare la care e sesizat parchetul pentru inceperea unei urmariri penale. Parchetul solutioneaza cu NUP aceasta sesizare, returnand dosarul cu propunerea de refacere a cercetarii si solicitarea (ilegala) de repunere in termen pentru aceasta (se intampla in 2007).
Se obtine aceasta repunere in termen, se reface cercetarea exact in aceleasi conditii, se returneaza dosarul la parchet care, dupa declinarea competentei in favoarea altui parchet, apoi acesta trimite dosarul la o sectie de politie pentru cercetare, in final se inchide la 2011 dosarul tot cu NUP.
Se imputa suma presupusa a fi paguba mai multor "beneficiari" care fac contestatii, admise integral sau partial.
In urma contestatiilor, in 2012, se cere, si se obtine, o noua repunere in termen. In urma reluarii asa-ziselor cercetari eu beneficiez de o "transa" consistenta de imputatie.
In final, ajungand in instanta, aceasta a constatat nulitatea celor doua repuneri in termen.
Intrebarea 1. Ce valoare mai au actele ulterioare acestor repuneri in termen declarate nule (cercetari administrative, decizii de imputare, etc.)? Mai sunt valabile, sau sunt supuse si ele nulitatii?
Intrebarea 2. In cazul unui eventual recurs, pe langa cele solicitate in prima instanta (nu eu am solicitat analiza legalitatii repunerii in termen) pot formula si alte cereri pornind de la nulitatea celor 2 acte?
Mentiune : Membrii comisiilor de cercetare nu aveau nici o expertiza in domeniul cercetat, desi parchetul in primul dosar a ridicat aceasta problema si a solicitat o expertiza contabila (promisa si neefectuata), iar sectia de politie a solicitat documente justificative legale pentru sustinerea cauzei reclamate, "pagubitul" a promis aceste documente dar nu le-a prezentat niciodata, ceea ce a condus la inchiderea cu NUP a dosarului.

Cred ca nu am exprimat prea explicit nelamurirea mea.
Sunt un BIA (similarul PFA dar cu activitate arhitectura, cod caen 7111) in sistem real, cu venituri si cheltuieli obisnuite, in lei.
Cand am citit instructiunile de completare declaratie 200, am sesizat ca referiri la completarea randului 4 (Castig net anual) din declaratia 200 apar doar la sectiunea 4 si 5, dar care nu au nici o legatura cu activitatea mea.
De aceea am considerat ca nu trebuie sa completez acest rand 4 (Castig net anual), neincadradu-ma in cazurile precizate in sectiunea 4 si 5 din declaratia 200..
Doream sa stiu daca e bine cum am considerat.

Sunt in sistem real.
In instructiunile de completare a declaratiei 200 referiri la rd 4. (Castig net anual) am gasit doar la Secţiunea 4: Câştiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise si la
Secţiunea 5: Câştiguri/pierderi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de comisia naţională a valorilor mobiliare
si prin excludere am considerat ca in cazul unui BIA/PFA randul 4 (castig net anual) nu trebuie completat.
Doream sa stiu daca undeva apar alte referiri la completarea randului 4. din declaratia 200 si de care sa trebuiasca sa tin cont.

Birou Individual de Arhitectura

Buna ziua,
In declaratia 200, la punctul 4. Castig net anual , pentru un BIA ce se trece?
Va rog, daca se poate, sa ma ajutati cu o clarificare.

Multumesc.

Va multumesc pentru precizari. Mi-ar fi fost de un real ajutor identificarea unei spete in care solutionarea sa fie bazata chiar pe absenta mentiunilor obligatorii specificate, pe care sa o invoc ca argument.

OG 121 prevede obligativitatea mentionarii exprese a termenului in care decizia de imputare poate fi contestata si organul competent pentru solutionarea contestatiei (art. 25 alin. 5 din M5) insa nu se specifica nicaieri ca absenta acestora conduce la nulitatea deciziei. Absenta acestor mentiuni (care poate sugera ca decizia este definitiva si nu poate fi contestata) va constitui primul argument al contestatiei pe care o voi inainta si doresc sa-l argumentez de o maniera cat se poate mai explicita si documentata, astfel incat sa nu mai poata fi interpretat dupa bunul plac (asa cum am prezentat interpretarea cu privire la repartizarea cuantulului daunelor).

Va multumesc mult pentru raspuns si as dori, daca se poate, clarificari in sensul ca eu trebuie sa sustin nulitatea deciziei cu alte acte normative deoarece OG 121/1998 nu prevede expres acest lucru, iar experienta mea cu fosta unitate este cat se poate de trista pentru mine (de ex. au refuzat sa aplice criteriul de repartizare a unui prejudiciu presupus si niciodata demonstrat conform p.30 alin. d) din instructiuni, motivand ca acesta se refera la art. 13 si nu la art. 15 desi se specifica expres ca se aplica in cazul ambelor articole, iar aceasta justificare poarta si semnatura juristului unitatii. Comisia de Jurisdictie a Imputatiilor dandu-mi dreptate, a repus in termen pentru a 5 oara unitatea, care a emis decizia in cauza, absenta mentiunii privind termenul de contestare reprezentand doar un punct din contestatia ce urmeaza sa o inaintez).

Multumesc.
Aceasta decizie nu cuprinde expres caile de atac la care ai dreptul (respectiv contestarea deciziei). Aceasta omisiune determina nulitatea absoluta a deciziei?