Aveti dreptate ca vecinul si administratorul nu au calitatea de angajatori, dar exista un proces verbal incheiat cu acordul tuturor locatarilor prin care cei doi meseriasi au primit o suma de bani pentru achizitia materialelor si plata manoperei serviciului prestat.Acest proces verbal a fost depus la politie atunci cand cei care s au ocupat cu colectarea banilor si comunicarea cu meseriasii, au fost chemati sa dea declaratie.Procesul verbal continea toate bonurile pentru materialele precum si suma cu care meseriasii au fost platiti pentru serviciul prestat.In aceasta situatie ce calitate se poate spune ca au vecinii si ce valoare are acest proces verbal pentru cei care ancheteaza cazul?Administratorul s-a eschivat pe motiv ca el nu a angajat pe nimeni si nu a participat la colectarea banilor si nici nu a relationat cu meseriasii.Este totusi posibil ca administratorul reclamat sa fie totusi in culpa fiindca a lasat 30 ani o scara de bloc neigienizata si intr o profunda stare de degradare in conditiile in care locatarilor li se oprea lunar intretinerea?Poate cineva sa acuze locatarii ca in tr o stare de disperare au recurs la meseriasi ca sa rezolve o problema comuna care trena de 30 ani?
Cum se poate plati legal un serviciu de varuire de catre persoane fizice a unei scarii de bloc, in situatia in care locatarii nu au fost de acord sa plateasca la administratia de locatari fondul de reparatii din care sa poata fi finantate diverse lucrari pe spatiul comun. Dupa executia lucrarii un locatar nemultumit de alegerea celor doi meseriasi a facut plangere la politie vecinului care a adus meseriasii si administratorului acuzandu-ii ca au folosit si platit persoane care au executat lucrarea la negru.Cum se poate legaliza plata meseriasilor in acest caz?
Nu cumva ANAF încalcă Protecția datelor personale prin obligarea tinerilor căsătoriți sa declare date referitoare la contractele cu firmele de catering, artiști fotografi etc?
Avem urmatoarea situatie
In urma cu 6 luni am solicitat inchirierea unei locuinte de servici pe durata de 1 an, la societatea la care lucrez.Dupa 4 luni de la solicitare am negociat valoarea chiriei, iar dupa alte 2 luni am primit contractul de inchiriere cu data de 1iulie, spre semnare.La cateva zile dupa semnare (inainte de 1 iulie) am constatat ca nu voi mai avea nevoie sa inchiriez acest apartament si ca atare am facut pana la 1 iulie cerere de reziliere a contractului incepand cu 1 iulie (data inchirierii).
Acum societatea ma instiinteaza ca in urmatoarele 60 zile imi va percepe chirie, deoarece in Noul Cod Civil scrie ca preavizul de reziliere (desi eu cred ca este denuntare),trebuia facut cu 60 zile inainte.Inainte de ce, daca eu am solicitat rezilierea la data inchirierii?
In alta ordine de idei contractul prevede ca la data incheierii de drept a contractului locatarul trebuie sa faca o notificare cu 30 zile inainte de incetarea de drept a contractului, ceea ce mie mi se pare contradictoriu deoarece apare tot ca o reziliere/denuntare.
Mentionez ca nu am semnat nici un proces de predare- primire a locuintei si nici
contract pentru utilitati(energie electrica) nu s-a incheiat.
Solicit opinia dvs in legatura cu obligatia de a plati chiria pe 60 zile in conditiile expuse mai sus.
Multumesc!
In CCM se prevede ca salariatul detasat ca urmare a solicitarii sale nu beneficiaza de anumite drepturi, printre care si acelea de a-si pastra functia si toate drepturile prevazute in CIM si CCM.
In legea electorala 115/2015 se prevede la art.121.alin 2 ca
(2) Membrii birourilor electorale, statisticienii si personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajat cu contract de munca sau sunt numiti intr-o functie publica, se considera detasati, pe perioada cat isi desfasoara activitatea, la birourile electorale.
In HG 53/2016 privind cheltuielile pentru organizarea alegerilor electorale se prevede ca
Art. 2. — (1) Pe toată perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale, instituţiile la care sunt angajaţi membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar şi statisticienii le asigură acestora drepturile salariale cuvenite, potrivit legii.
Se stie ca membrii birourilor electorale de circumscriptie sunt reprezentanti ai unor partide care au fost nominalizati alegand dintre membrii sai pe cei care si-au exprimat disponibilitatea.
In aceste conditii se poate considera ca acei membrii au ales sa fie detasati la birourile electorale si deci nu pot beneficia de drepturile prevazute in CCM sau prin articolul specificat sus angajatorul trebuie sa-i asigure toate drepturile salariale dar si cele din CCM?
Este legea 115/2015 o lege speciala care bate prevederile CCM?
HG 53/2015 are caracter obligatoriu si bate prevederile CCM?
Cum se face practic plata drepturilor salariale pentru angajatii detasati la birourile electorale de circumscriptie municipala etc?
1.Cine intocmeste pontajul pentru drepturile salariale de la angajator, angajatorul sau biroul electoral?
2.Biroul electoral este obligat sa transmita angajatorului pontajul intocmit pentru indemnizatii cu 6ore/zi zilnic, sau angajatorul isi face propriul pontaj cu cate 8ore/zi 5 zile /saptamana?
3.Angajatorul este obligat sa vireze salariatului detasat electoral si salariul si diurna sau numai salariul?
4.Angajatorul are dreptul sa scada din drepturile salariale ale salariatului detasat electoral, valoarea sumelor reprezentand indemnizatia primita pe perioada detasarii electorale de la biroul electoral?
in cazul reintegrarii pe postul detinut anterior societatea trebuie sa restituie salariatului despagubirile reprezentand salariile datorate perioadei in care acesta a fost concediat, dar si salariatul trebuie sa returneze salariile compensatorii primite la momentul concedierii mai ales daca asa decide instanta.
Intrebarea este cine trebuie sa restituie primul salariatul la data reintegrarii sau angajatorul la data reintegrarii?
Care sunt temeiurile legale care stabilesc ordinea restituirii si ce temei legal exista pentru ca intre sumele datorate de cele doua parti sa se faca compensare?
Asociatul unic al unui srl care nu a avut activitate de la infiintare dar nici nu a fost declarat suspendat, doreste sa desfiinteze srl, dar are retineri (neintemeiate) din cauza inspectiei fiscale (abuziva de cele mai multe ori) care se va face inaintea desfiintarii, dupa cum prevede legea.
Intrebarea este, ce anume acte sau cerinte ar putea avea cei de la inspectia fiscala in aceasta situatie?Exista anumite obligatii privind actele care trebuie sa fie prezente la sediul social?Sediul social trebuie sa aiba afisate actele in conditiile in care sediul social nu este punct de lucru si deci nu se desfasoara nici o activitate economica nici aici nici in alta parte?.
Inspectia fiscala se desfasoara la sediul social sau se poate desfasura si la contabilul care detine contabilitatea firmei?
In general ce se verifica la o inspectie fiscala in situatia descrisa mai sus?
Motivele anularii concedierii au fost hotararea CCR ca un articol din Legea insolventei a fost neconstitutional si angajatorul nu a consultat sindicatul, deci nu a respectat procedura concedierii colective.
Dar indiferent care este motivul anularii concedierii, nu poti sa reconcediezi pe motiv ca la prima concediere s-a desfiintat postul, fiindca aceea concediere a fost anulata de instanta si situatia trebuie sa revina la situatia de dinainte de concediere.Cum sa reinfiintezi un post care exista prin anularea concedierii, in timp ce accepti sa-i virezi si despagubirile?Pentru mine este de neinteles.
avocatnet.ro explicăm legislația
