Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Mai este obligatorie consemnarea in declaratia de martor, de catre cel care face audierea cu privire la gradul, numele si prenumele celui care audiaza? Daca da, unde este prevazut acest lucru?
Intreb pentru ca, am citit declaratiile de martor dintr-un dosar si nu am reusit sa imi dau seama cine a facut audierea pentru ca erau semnate doar indescifrabil.
Art. 305 - Începerea urmăririi penale
(1) Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă.
Fapta = infractiunea prevazuta de legea penala (ex: fapta de omor; fapta de contrabanda; fapta de talharie s.a.) sau
Fapta = fapta concret savarsita, ce poate fi calificata ca infractiune? (ex: fapta de a injura un politist aflat in timpul serviciului o putem califica, ca infractiune de ultraj; fapta de a trece inot Dunarea din Ro in Bg o putem califica, ca infractiune de trecere ilegala a frontierei de stat)
Ca sa fiu inteles, am sa descriu urmatoarea situatie:
Procurorul dispune prin ordonanta din _._.2014 inceperea urmaririi penale pentru urmatoarea fapta: In anul 2013, au fost introduse in Romania, prin sustragere de la controlul vamal, mai multe cantitati de tigari, fiind savarsita infractiunea de contrabanda, fapta prev. de art. 270 din legea 86/20106.
In faza de urmarire penala in rem se stabileste ca in cursul anului 2014 au fost introduse diferite cantitati de tigari prin sutragere de la controlul vamal, fara a exista o legatura intre faptele din 2013 cu cele din 2014.
In ambele cazuri, exista infractiunea de contrabanda insa, putem vorbi de aceleasi fapte (in sensul ca UP s-a inceput pentru fapte savarsite in 2013 si se probeaza fapte din 2014)?
In acest caz, era necesara extinderea UP pentru alte fapte?
Daca s-ar limita doar la atat neregulile din faza de UP, nu m-ar fi deranjat foarte mult. Insa, adunate toate neregulile si puse cap la cap, ar trebui sa ridice un semn mare de intrebare instantei cu privire la modul in care s-a efectuat urmarirea penala.
Din discutiile pe care le-am mai avut pana acuma atat cu avocati cat si cu persoane care efectueaza UP, am concluzionat ca multe dintre neregulile din faza de UP se datoreaza faptului ca sunt acceptate de catre instanta, chiar daca nu se inscriu in norma legala.
In aceasta ordine de idei, am o umila intrebare ......... pentru ce mai exista un cod de procedura penala daca practica este acceptata?
art.58 alin 3 NCPP Dacă organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent.
Ma refer la faptul ca politistul trebuia sa inainteze cauza impreuna cu referatul, procurorului care-i supravegheaza activitatea si nu direct DIICOT-ului. Lipseste ordonanta de declinare a competentei care ar fi trebuit emisa de procurorul care supravegheaza activitatea politistului, cauza impreuna cu referatul intocmit de catre politist fiind inaintate pe baza de adresa direct catre DIICOT.
Sa fiu mai explicit:
Am fost citat la sediul DIICOT in vederea audierii in calitate de suspect pentru savarsirea infractiunii de constituire grup organizat si complicitate la contrabanda. Audierea a fost facuta de catre politist in biroul procurorului, declaratia fiind consemnata de catre grefier si semnata ulterior de catre procuror. Procurorul nu a fost prezent la audiere insa a fost mentionat in declaratie si a semnat ca si cum ar fi facut el audierea. La momentul respectiv nu am observat cine este trecut in declaratie ca facand audierea, sesizand acest lucru ulterior, dosarul fiind trimis intre timp, in judecata. Cred ca procurorul a ales aceasta varianta, intrucat politistul care a facut audierea, nu avea delegare la acel moment pentru intocmirea unor astfel de acte. In acest moment, cauza se afla in camera preliminara si ma intereseaza daca este vreo posibilitate ca aceasta declaratie sa fie anulata de catre instanta si eventual, pe langa alte neconcordante, dosarul sa fie intors la DIICOT.
Va mai retin atentia cu o problema.
Descriere speta:
Organul de cercetare penala din cadrul unei sectii de politie intocmeste un pv de sesizare din oficiu cu privire la savarsirea infractiunilor de constituire grup organizat si contrabanda, pe care il inregistreaza ca DP la locul de munca. Ulterior, intocmeste un pv de investigatie, un referat cu propunere de declinare a competentei si o adresa de inaintare a dosarului penal direct catre DIICOT, fara a aduce la cunostinta procurorului de parchet care-i supravegheaza activitatea si fara a atribui dosarului numar unic de inregistrare la parchetul unde acesta este arondat. Legal, era necesar ca politistul sa prezinte referatul procurorului care-i supravegheaza activitatea si acesta din urma, dupa atribuirea numarului unic, sa dispuna prin ordonanta declinarea competentei catre DIICOT. In acest caz, politistul a trimis direct referatul cu propunere de declinare si celelalte documente direct DIICOT-ului, incalcandu-si competentele, hotarand el insusi cine este competent si cine nu.
Intrebare: Este legal facuta sesizarea? Sunt valabile actele intocmite de catre politist daca activitatea acestuia nu a fost supravegheata de procuror si in cauza nu era inceputa urmarirea penala IN REM?
Audierea a fost facuta de catre politist in biroul procurorului, declaratia fiind consemnata de catre grefier. Procurorul nu a fost prezent la audiere insa a fost mentionat in declaratie si a semnat ca si cum ar fi facut el audierea.
Dupa listarea declaratiei, a fost semnata de catre inculpat si avocat. Intrucat nu s-a solicitat atunci o copie a declaratiei, nu am cunostinta cand a fost semnata de catre procuror.
Buna ziua. Vreau si eu un raspuns cu privire la urmatoarea situatie:
Este normal ca in cazul unei audieri a inculpatului, audierea efectiva sa fie facuta de catre politist si declaratia consemnata sa fie semnata de catre procuror, din declaratie rezultand ca intrebarile au fost adresate de catre procuror, acesta din urma nefiind nici macar prezent la audiere?
In conformitate cu art.110, alin. 4, "Declaraţia scrisă este semnată şi de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului".
avocatnet.ro explicăm legislația
