Activitate Ciobanu Neculai

Răspunderea civilă personală a membrilor Consiliului Director al unei asociații (OG 26/2000)

Situația este următoarea:
• O asociație de dezvoltare constituită potrivit O.G. 26/2000 are ca membri mai multe UAT-uri.
• Conform Statutului și HCL-urilor, UAT-urile trebuiau să plătească cotizații lunare.
• Un SRL a obținut în anul 2022 o hotărâre arbitrală definitivă împotriva asociației, privind plata unor servicii prin aceste obligații.
• UAT-urile nu și-au achitat cotizațiile, inclusiv pentru anul 2018, iar recent, în 2025 instanța a validat poprirea împotriva lor, in calitate de terti popriti.
• Urmează executarea silită.
Primarii, pe lângă calitatea de ordonatori principali de credite, erau și membri ai Consiliului Director al asociației, deci aveau obligația de a veghea la bunul mers al acesteia, iar acest lucru nu s-a întâmplat.
Pe cale de consecință, consider că prin inacțiunea membrilor CD, au contribuit la prejudiciul cauzat SRL-ului.

Întrebările mele:
1. Poate fi angajată răspunderea civilă personală și solidară a primarilor (= membri CD), în temei delictual (art. 1357 Cod civil), pentru fapta proprie ca membri ai Consiliului Director al asociației?

2. Termenul de prescripție trebuie calculat din 2018 (neplata cotizațiilor si serviciilor din contract) sau de la momentul hotărârii arbitrale/validării popririi, când prejudiciul a devenit cert?

3. Practic, ce ar fi mai potrivit: o acțiune în constatarea culpei lor personale, sau o cerere cu daune morale (chiar și simbolice, 1 leu), pentru a conferi interes?

Mulțumesc mult pentru orice opinie sau experiență practică!

Vă mulțumesc pentru precizare!

În acest sens, conform art. 790 alin. 1 Cod procedura civila, trebuie depusă în maxim o lună de la instituirea popririi față de terții popriți și cererea de validare a propriei.

În cazul mai multor entități, în calitate de terți popriți, trebuie deschisă o acțiune separată împotriva fiecărui terț poprit, sau este suficient un singur proces, fiind vorba de ONG-ul respectiv, căruia îi datorează banii?

Mulțumesc anticipat.

Va multumesc, domnule avocat.

Intr-adevar, situatia actuala se afla la punctul 2.1., executorul judecatoresc le-a adus la cunostinta membrilor calitatea de terti propriti, iar acestia au invocat lipsa de facturi.

La cerere de validare a popririi insa trebuie probabil platita taxa de timbru, conform art. 3 din OUG 80/2013. Avand mai multi membri ONG-ul si fiind suma deja considerabila, reprezinta un anumit risc.

Iar prin solutia de a deschide un proces civil pentru motivul ca nu au fost emise facturi, s-ar fi eliminat acest risc. Acesta a fost rationamentul in spatele intrebarii initiale.

Fostul angajat are hotarari judecatoresti definitive impotriva ONG-uri, pentru neplata salariilor restante.
Exista poprire asupra conturilor ONG-ului.

Iar membrii nu vireaza contributiile, stabilitate in Stat, catre ONG. Motivul invocat este ca ONG-ul nu ar transmite facturi.

Va multumesc, domnule avocat.
Poate fi considerat raport juridic un contract de munca individual?
Partea interesata este parte pagubita.

Calitate procesuală a terțului împotriva unui ONG

In situatia in care membrii unui ONG (infiintat in baza OG 26/2000, membri sunt entitati publice) nu vireaza contributiile stabilite in Statutul ONG-ului, inclusiv din vina conducerii asociatiei care nu emite facturi, ar avea calitate procesuala o parte terta, dovedit interesata, pentru a deschida o actiune civila impotriva ONG-ului in vederea colectarii contributiilor?

Multumesc pentru raspuns.

Ati inregistrat copiii la autoritatea locala, acolo unde locuiti ("Meldezettel")?

Va multumesc pentru raspuns.
Domnul profesor Tudor Draganu, considera ca excepţia de nelegalitate reprezinta

un mijloc de apărare prin care, în cadrul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât nevalabilitatea actului de drept administrativ, una dintre părţi, ameninţată să i se aplice un asemenea act ilegal, se apără invocând acest viciu și cere ca actul să nu fie luat în considerare la soluţionarea speţei.

Iar intrebarea mea, se referea tocmai la acest aspect:
Art. 4 alin. 1 (exceptia de nelegalitate) din Legea 554/2004 a fost invocat tocmai intr-un proces administrativ, pentru anularea unui act administrativ indfividual, de catre reclamant.

Exceptia de nelegalitate - contencios administrativ

Intr-un proces de Contencios Administrativ, in vederea anularii unui act administrativ individual, v-as ruga sa-mi explicati daca este admisibila invocarea art. 4 alin. 1 (exceptia de nelegalitate) din Legea 554/2004, cand cineva are calitate de reclamant?

In acest caz, este greu de dovedit un interes public pentru investitia in infrastructura locala. Mai ales daca este vorba de o comuna mai mica, nu vor avea bani.
Deciziile asupra dezvoltarii locale si oportunitatiile investiilor le revin consiliilor locale (art. 129 OG 57/2019, Codul administrativ). Asadar, daca doriti sa dati in judecata, trebuie sa cereti si obligarea consiliului local la adoptarea deciziei de reabilitare a infrastructurii.

Cred ca exista juristi/avocati care pot sa se exprime asupra sansei dvs in justitie. In opinia mea, din pacate, sansa dvs nu este foarte mare, dar poate gasiti un avocat competent care poate sa va reprezinte cu succes.

De altfel, fiind singura persoana afectata, nu veti reusi sa puneti presiune asupra administratiei locale, chiar si intr-un an electoral.