Activitate Divergent2

Deci daca e promovat pe Airbnb/Booking EU nu mai trebuie sa fac nimic cu Anaf-ul? Airbnb/Booking trag taxele din plati?
Multumesc.

Mulțumesc mult de informațiile f utile. Între timp am mai gasit ceva info- "Pentru inchirierile de scurta durata, ca persoana fizica, legea da dreptul inchirierii unei persoane (sau unui grup) minim 1 zi si maxim 28 zile.

Deci peste 28 de zile nu e in regim hotelier și poate fi închiriat fără acorduri.
Se numește închiriere pe termen mediu ( midl term ) și se declara fiecare contract la Anaf în max 30 zile și se impozitează cu 8% din valoarea contractului. Plus CASS-UL dacă se depășește plafoanele de 6,12, 24 salarii medii/an.

Poate fi promovat si pe platforme precum Airbnb sau Booking.com cu ședere minima de 28 nopți." Pe platformele astea nu știu cum se platesc taxele. La sf anului?

Si finalul.

După cum cred că ați observat deja pe grupul de Whatsapp al asociației, in continuare majoritate covârșitoare a proprietarilor din asociația noastră nu sunt de acord cu închirierea apartamentelor din imobil in regim hotelier/ pe termen scurt.

Acesta decizie nu va îngrădește in niciun fel dreptul la proprietate sau la utilizarea proprietății ca și spațiu locativ.

Raspunsul presedintelui inainte de supunerea la vot.



Decizia de a restrictiona inchirierea in regim hotelier/ pe termen scurt a avut la baza doua considerente:

1. Vointa majoritatii covarsitoare a asociatiei de proprietari, 27 de proprietari din 29.
2. Legislatia din romania , legea nr.50/1991, care reglementeaza schimbarea destinatiei unui imobil din spatiu locativ ( apartament intr-un bloc de apartamente) in spatiun de cazare ( inchirere in regim hotelier).

Ca urmare a solicitarii dvs. nu pot decat sa supun din nou atentiei membrilor asociatie de proprietari ( in prima faza pe grupul de whatsapp al asociatiei si ulterior daca exista interes pentru schimbarea acestei decizii in viitoarea adunare generala).

Revin cu un raspuns dupa aceasta consultare.

....Înțeleg preocuparea legată de potențialul disconfort sau riscul presupus de prezența unor persoane necunoscute în imobil. Argumentul invocat, potrivit căruia pot apărea "persoane de proastă calitate” în bloc, în opinia mea este unul prea general și incert pentru a justifica o măsură atât de restrictivă.
Aș dori să aduc următoarele puncte în atenția dumneavoastră:
1. In opinia mea, calitatea chiriașilor nu este legată de durata șederii.
Nu există nicio garanție că un chiriaș pe termen lung nu poate crea probleme. Dimpotrivă, în cazul închirierilor de scurtă durată, proprietarii sunt în general mult mai implicați și atenți la cine le trece pragul, pentru a-și proteja reputația pe platformele respective.
2. Platformele de închiriere impun filtre și recenzii stricte. Desigur ca nu as permite oameni de proasta calitate ca si chiriasi, plus ca voi avea si un manager de proprietate.
Oaspeții Airbnb, spre exemplu, au profiluri verificate, recenzii publice de la alți gazde și un sistem de evaluare riguros. Acestea contribuie la selectarea responsabilă a oaspeților. De asemenea, un incident negativ afectează reputația proprietarului, ceea ce îl motivează să mențină un standard ridicat. Am experienta pe aceste platforme ca oaspete si ca gazda si nu am avut nici o problema cu nimeni. Profilul meu poate confirma acest lucru dacă e nevoie.
3. Din punctul meu de vedere, măsuri de prevenție pot fi stabilite la nivelul Asociației.
În locul unei interdicții generale, consider că este mai constructivă elaborarea unui set de reguli clare– de exemplu, respectarea orelor de liniște, sau limitarea numărului de oaspeți per apartament.
4. Restricția generală poate afecta dreptul de folosință al proprietarilor.
O interdicție completă afectează dreptul de a dispune liber de bunul propriu și poate reduce semnificativ valoarea de piață a apartamentelor.
5. În cazul meu, această flexibilitate ar avea un impact direct pozitiv
În prezent nu locuiesc permanent în apartament, însă revin frecvent în oraș pentru perioade scurte. Dacă regimul de închiriere de scurtă durată ar fi permis, aș putea beneficia de flexibilitatea de a-mi folosi propria locuință când mă aflu în oras, în loc să fiu nevoita să închiriez alte locatii. Această soluție ar fi atât mai practică, cât și mai economică.
În al doilea rand închirierea e o necesitate pentru mine pentru a-mi acoperi din datoria ce o am pentru cumpărarea apartamentului la prețul ridicat practicat în anul cumpararii...

Mulțumesc mult de raspuns. As vrea in regim hotelier. Altfel sa inregistrez la Anaf in fiecare luna e cam complicat. Dar nu vor să imi dea acordul.

Am scris o scrisoare lunga si detaliata presedintelui asociatiei ca sa imi prezint cazul cu argumente. O atasez mai jos....
El a scris la toți vecinii DOAR O FRAZA (o vecina vrea sa dea în regim hotelier) fara sa imi prezinte cazul detaliat. Ei ai raspuns scurt cu un cuvant- NU.

Eu nu înțeleg cum e permis asa ceva. Nu vreau sa generalized dar e o cultura cu temeri de orice diferit si negativa, chiar si invidie. Prin urmare un NU nu are sens rational. Ar trebui să existe reguli stricte ca in orice lume civilizată si dacă se încărca să se apeleze la lege. Nu doar sa spui NU pe o presupunere ca cel ce inchiriaza e de rea credinta. Si sa fi la mana lor. E ridicol.

Acum care e următorul pas. Ii dau în judecata? Oare rezolv cu asta?

Mulțumesc Dl avocat. Niciodată nu e prea tarziu :)

Dl Cazacioc, va inteleg perfect intrebarea și logica. Si eu sunt în aceeași situație. Raspunsurile de natura "nu puteți sa ii obligati" sau pe presupunerea ca cel ce cere acordul e de rea credinta și va transforma spatiul în "coafor" ce se poate întâmpla și după ce s-a dat acordul, nu sunt răspunsuri argumentate obiectiv și cu temei legislativ. Dumneavostra ati explicat clar- sunteți de buna credință dar vecinul e de rea credință. Deci AR TREBUI sa fie un cadru legislativ sa va protejeze ca sa nu fie finalul aici. (Ca in sfatul- sa cereți unui prieten folosirea locuinței lui , dar si sfatul asta pica presupunând ca nu aveți nici un prieten).

Asta e ceea ce am gasit eu- În cazul unui refuz nejustificat, singura variantă pe care o au proprietarii este de a obține acordul vecinilor/asociației de proprietari prin intermediul instanței de judecată.

Dl Cazacioc, va inteleg perfect intrebarea și logica. Si eu sunt în aceeași situație. Raspunsurile de natura "nu puteți sa ii obligati" sau pe presupunerea ca cel ce cere acordul e de rea credinta și va transforma spatiul în "coafor" ce se poate întâmpla și după ce s-a dat acordul, nu sunt răspunsuri argumentate obiectiv și cu temei legislativ. Dumneavostra ati explicat clar- sunteți de buna credință dar vecinul e de rea credință. Deci AR TREBUI sa fie un cadru legislativ sa nu fie finalul aici. (Ca in sfatul- sa cereți unui prieten folosirea locuinței lui , dar si sfatul asta pica presupunând ca nu aveți nici un prieten). Fricile oamenilor de posibila interferenta cu liniștea și siguranta comunitatii ar trebui sa se înlăture cu reguli clare și în cazul nerespectarii lor cu aplicarea de sanctiuni. Asta în cazul când totul funcționează cum ar trebui.

Asta e ceea ce am gasit eu- În cazul unui refuz nejustificat, singura variantă pe care o au proprietarii este de a obține acordul vecinilor/asociației de proprietari prin intermediul instanței de judecată.

Mulțumesc de raspunsurile acordate pana acum. Reformulez intrebarea, nu vreau în regim hotelier (din cauza ca nu mi se da acordul vecinilor sus/jos/asociatie) DAR vreau sa îl închiriez (nu perioada lunga). Deci as vrea sa știu cât e MINIMUL de zile permis fără acel acord. Nu găsesc nicăieri răspunsul. Merci.