Activitate klehus

CLAUDIU LASCOSCHI a scris:

CCR ,, bate ,, si ICCJ.

Îmi închipui că ori glumiți, ori nu sunteți avocat, ori sunteți un avocat nepriceput care nu cunoaște competențele celor două instituții...

Cu adică să fie „indiscutabil”?
Orice - inclusiv deciziile CCR - se poate - și este bine să se poată - discuta.

Adrian Dimitriu, potrivit legislației, în lipsa unor alte prevederi contrare, deținătorul drepturilor patrimoniale de autor pentru programele de calculator (ce întrebam eu) aparțin angajatorului; angajatorul fiind ori eu (dacă softul este dezvoltat de angajații mei), ori firma ai cărei angajați îmi transcriu ideile în cod și de la care cumpăr softul realizat.
Deci orice soluție aleg - angajez programatori sau contractez o firmă să-mi scrie softul dorit - titularul drepturilor patrimoniale de autor este firma mea.

Este ceva în neregulă cu ceea ce spuneți.
Adică, dacă eu - firma mea - concep absolut tot ce ține de o aplicație (forma butoanelor, locul în care să fie poziționate, culorile ferestrelor, imaginile, legăturile, funcțiile etc) și le dau unor programatori ca să le scrie într-un limbaj de programare, dv spuneți că drepturile de autor aparțin programatorilor, chiar dacă ei nu creează absolut nimic?
Ca să fac o paralelă: producătorii de pantofi sport (Adidas, Nike, Puma etc) trimit materiale, schițe, vopseluri etc unor firme externe (situate de obicei în țări cu mână de lucru ieftină), acele firme fac produsul și îl trimit producătorului care își pune eticheta (brandul), îl trece prin procesele sale de verificare a calității și îl vinde sub propriul nume, drepturile de autor pentru acel produs final aparținându-i.

Vă mulțumesc pentru răspunsul dat... altei discuții (de unde ați înțeles dv. că aș vrea să protejez o idee?!)

Iar ultima frază este genială: eu întreb ce fel să fac contractul iar dv. îmi spuneți că depinde ce scrie în(tr-un) contract (deja existent)...

Bună ziua,

Am în plan să dezvolt un site web care va furniza o serie de servicii publicului.
Acest portal va fi administrat prin intermediul unei firme (al cărei asociat unic sunt eu), însă până la administrarea portalului este procesul de creație.
Ideea îmi apaține, eu o dezvolt, eu stabilesc ce servicii vor fi incorporate cum vor funcționa și absolut tot ce ține de site; însă eu nu sunt programator și voi avea nevoie ca ideile să fie implementate (să fie scrise în limbajele de programare) de alte persoane.
Am opțiunea de a angaja programatori sau de a cumpăra module - făcute după specificațiile mele - pe care să le integrez în site (este clar că ar fi mai convenabil pentru toată lumea din punct de vedere financiar să lucrăm cu contracte de colaborare în loc de contracte de muncă).
Aș vrea ca drepturile de autor pentru mărci, design, soft, site etc (respectiv înregistrarea la OSIM și ORDA) să aparțină firmei mele (ea să apară ca fiind „dezvoltatorul de soft”, ea să fie proprietarul).
Există o modalitate prin care să fac asta, externalizând serviciul de programare propriu-zisă către o firmă terță, sau singura soluție este să angajez programatori în cadrul firmei?

Mulțumesc.

Stimate coleg,

Instanțele sunt pline de avocați care tratează cazurile pe care le au cu delicatețe (și le pierd cu aceeași delicatețe).

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Legea nu trebuie sa prevadă în mod expres cum ca, martorul se pedepsește dacă primește bani.

Presupun că, atunci când ați făcut dv. studiile, v-au explicat profesorii că unul dintre principiile după care funcționează dreptul [penal] este cel potrivit căruia o persoană de drept privat poate face absolut orice nu-i este interzis, de aceea v-am rugat să-mi indicați textul de lege care interzice unei persoane private să recompenseze o altă persoană privată pentru că face o faptă legală (acesta este motivul pentru care, deși vă răspund, vă voi raporta mesajul ca fiind abuziv).
Am spus deja că în Codul de procedură penală sunt prevăzute sume de bani care se acordă martorului, reprezentând cheltuieli sau compensări, însă subiectul nostru (îl rog pe inițiator să mă corecteze dacă greșesc) nu se referă la mărturie ci la denunțare și informarea autorităților.
marturie a scris:

in schimbul denuntului
...
Nimeni nu va denunta

ceea ce este cu totul altceva decât aspectul la care ați făcut dv referire și care, în cazul plăților făcute informatorilor (denunțătorilor) este reglementat în legea 39/2003 (pe care o persoană care vorbește despre aceste aspecte pe un forum specializat n-are voie să nu o cunoască):

Informatorii pot beneficia de recompense financiare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

adică exact ceea ce dorește inițiatorul acestei discuții: ca persoana care are cunoștință de comiterea unei infracțiuni - informatorul adică - să primească o recompensă financiară în schimbul transmiterii de informații care ajută autoritățile să strângă probe materiale în baza cărora să fie condamnați infractorii.

Iar cazul valiza este extrem de simplu, dacă știm ce prevede infracțiunea de dare de mită:
A fost promisă o sumă de bani (valiza) unor persoane, dacă îndeplinesc un act ce intră în îndatoririle lor de serviciu (să-i învingă pe adeversari)? Eu zic că da (și la fel a judecat instanța), deci fapta respectă condițiile de existență ale infracțiunii de dare de mită, indiferent că persoanele mituite au răspuns sau nu, indiferent că suma de bani a fost sau nu plătită.
Am pus o speță similară pe care ați ignorat-o:
klehus a scris:

1. În zilele următoare, Baroul din care faceți parte urmează să analizeze dacă avocatul Iascoschi mai este demn de a fi avocat iar eu - un terț, membru al altui barou sau chiar cetățean francez fără nicio legătură cu activitatea juridică din România - știind că sunteți prieteni și că v-ar putea favoriza, mă duc la decan și îi dau o sumă de bani ca să analizeze obiectiv situația dv.

Credeți că ar fi legal ca eu să fac acest lucru?

Stimate mărturie,

Ceea ce doriți să faceți dv. ar fi trebuit să fi fost făcut până acum de DNA, pentru că avem (de foarte mulți ani) cadrul legal care permite acordarea unor recompense financiare către informatori de către instituții ale statului român.
Îl voi pune la dispoziția publicului după ce stimatul coleg avocat ne va arăta textul de lege care interzice același lucru unei persoane private.

insatiable a scris:

Evident doar o parere

Îi este mai ușor cămilei să treacă prin urechile acului decât unui utilizator de forum să admită faptul că greșește.
Dar eu sunt consecvent și, dacă nu-l voi determina pe colegul să-și recunoască eroarea în care se află, măcar să o arăt celorlalți utilizatori, astfel încât aceste persoane, care nu au habar despre ce vorbesc dar se bagă în discuții, să fie ignorate.

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Va aflați în grava eroare cu privire la recompensarea martorului.Este vorba de recuperarea cheltuielilor făcute pentru a se prezenta la proces.

Asemănarea cu cazul Becali exista pentru ca e vorba tot de o recompensa...si nu o mita (se putea discuta de ceva ilegal dacă ii plătea sa piardă meciul și nu sa îl câștige ceea ce erau oricum obligați sa o facă conform normelor morale).

În România se poate găsi oricând un text de lege care sa fie aplicabil și sa sancționeze penal primirea de bani fără drept a martorului.

E bine sa nu vorbiți în necunostiinta de cauza deoarece susținerea dvs. ca fapta nu constituie infracțiune nu are fundament cert.

Stimate coleg,
Doar necunoașterea textului de lege vă poate determina să faceți o astfel de afirmație; martorul nu numai că primește o sumă de bani pentru cheltuielile efectuate cu ocazia mărturiei depuse, însă este îndreptățit să primească și o compensare a veniturilor pe care le-ar câștiga în tot acest timp, în plus legea permite instanței să deconteze și ”alte cheltuieli” pe care le consideră necesare.
Aveți dreptate însă cu un aspect: Codul de Procedură civila stabilește că, cu câteva excepții, orice persoană poate avea capacitatea de a fi martor, iar refuzul nejustificat al acesteia de a depune mărturie reprezintă infracțiune, de aceea vi se pare ciudat ca martorul să primească o sumă de bani - sau alt beneficiu patrimonial sau nu - pentru mărturia sa.
În cazul în care nu sunteți de acord cu cele pe care le-am spus am rugămintea - este pentru a 3-a oară când v-o adresez și, dacă în următorul mesaj nu-i veți da curs, va trebui să-l raportez ca fiind abuziv (pentru off-topic) - să ne prezentați ARTICOLELE de LEGE care incriminează recompensarea persoanei de drept privat care face o faptă legală - în speța noastră, aduce la cunoștința autorităților faptul că a fost comisă o infracțiune.
Repet, dragă coleg, mă interesează LEGEA, nu părerea dv.

Cât despre asemănările sau diferențe dintre cele două cazuri, este foarte simplu.
Avem două fapte:
1. În zilele următoare, Baroul din care faceți parte urmează să analizeze dacă avocatul Iascoschi mai este demn de a fi avocat iar eu - un terț, membru al altui barou sau chiar cetățean francez fără nicio legătură cu activitatea juridică din România - știind că sunteți prieteni și că v-ar putea favoriza, mă duc la decan și îi dau o sumă de bani ca să analizeze obiectiv situația dv.
2. Același avocat Iascovschi își pierde portofelul, decanul baroului îl găsește și vi-l transmite; pentru această faptă soția avocatului îi remite decanului o sumă de bani ca mulțumire.

Care dintre cele 2 fapte reprezintă infracțiune și care nu (una este cazul valiza, alta este speța de față)?

Îmi păstrez părerea că paralela dv cu cazul valiza este, în cel mai bun caz, nefericită, ba mergeți mai departe și încurcați primele de joc, oferite de Federația unui stat (sau de altă asociație de acest fel), cu recompensele oferite de un terț al cărui interes este ca mituitul să, parafrazez legea, îndeplinească, neîndeplinească, urgenteze ori întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri; dar nu asta interesează în această speță, oricât de concludentă ar fi nepotrivirea de informații pe care le-ați adus la cunoștința publicului.

Din umilele mele cunoștințe, nu cunosc să existe o prevedere legală care să interzică recompensarea denunțătorului, ba legea vorbește despre sume care i se cuvin martorului.
De aceea, vă repet rugămintea de a ne transmite dacă tot ce spuneți reprezintă o părere personală - care poate fi greșită obiectiv, pentru că în democrație aveți dreptul să emiteți inclusiv păreri proaste - sau vă bazați pe lege, caz în care v-aș ruga să ne spuneți ce act normativ interzice unei persoane private să recompenseze - benevol - o altă persoană atunci când aceasta respectă legea (în cazul nostru, denunță infracțiunea de dare de mită)?

PS: Avocatnet, vă aduc încă o dată la cunoștință faptul că, în lipsa unui control specializat, acest forum are nevoie să pună la dispoziția utilizatorilor un instrument de sesizat informațiile greșite, astfel încât reputația persoanelor care le propagă să fie ajustată în consecință.
Mulțumesc!