stramutare proces

Codul de procedura civila prevede ca, stramutarea pricinilor se poate cere atunci cand sun intrunite conditiile de mai jos:
ART. 37
(1) Cand una dintre parti are doua rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei, cealalta parte poate sa ceara stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi grad.
(2) Stramutarea pricinii se mai poate cere pentru motive de banuiala legitima sau de siguranta publica. Banuiala se socoteste legitima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatii partilor ori vrajmasiilor locale. Constituie motive de siguranta publica acele imprejurari care creeaza presupunerea ca judecata procesului la instanta competenta ar putea produce tulburarea ordinii publice.

ART. 38
(1) Stramutarea pentru motiv de rudenie sau afinitate trebuie ceruta mai inainte de inceperea oricarei dezbateri; cea intemeiata pe banuiala legitima sau pe siguranta publica se poate cere in orice stare a pricinii.
(2) Stramutarea pentru siguranta publica se poate cere numai de catre procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ART. 39
(1) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de rudenie sau de afinitate se depune la instanta imediat superioara.
(2) Cererea de stramutare intemeiata pe motive de banuiala legitima sau de siguranta publica se depune la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
ART. 40
(1) Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu.
(2) Presedintele instantei va putea cere dosarul pricinii si sa ordone, fara citarea partilor, suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective.
(3) In caz de admitere, pricina se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad.
(4) Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.
(5) Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin efectul admiterii cererii de stramutare.

geco a scris:

Buna ziua.
Se poate cere recursul la o alta Curte de apel dintr-un judet diferit de al Tribunalului in care s-a judecat pe fond?Unde se face o eventuala asemenea cerere fiind vorba de litigii de munca (contestare concediere)?
Multumesc.

Puteti solicita stramutarea procesului.
În anumite situaţii în care judecarea în bune condiţii a unei pricini este pusă sub semnul îndoielii, legea permite strămutarea pricinii la o altă instanţă decât cea care, în mod normal, ar fi competentă să o judece.
Strămutarea pricinilor constituie mijlocul prin care o instanţă deşi competentă pentru soluţionarea unei pricini cu care a fost investită, este dezinvestită, iar pricina dată spre judecare unei alte instanţe de acelaşi grad .
Potrivit art.37 C.proc.civ., strămutarea unei pricini de la o instanţă la alta de acelaşi grad, poate fi dispusă în următoarele 3 situaţii :
a) când una din părţi are două rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv printre magistraţii instanţei sau asistenţii judiciari ai instanţe;
b) pentru motive de bănuială legitimă;
c) pentru motive de siguranţă publică.

Cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În privinţa acestui motiv de strămutare,art.37 alin.2 c.pr.civ. dispune că “bănuiala se socoteşte a fi legitimă ori de câte ori se poate spune că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor pricinii, calităţii părţilor sau vrăjmăşiilor locale”. În practică, acesta este cel mai frecvent motiv de strămutare invocat. Circumstanţele invocării lui au un caracter general, legiuitorul având în vedere împrejurări de o gravitate însemnată care ar putea pune în primejdie obiectivitatea şi imparţialitatea judecătorilor.