pe masura ce citesc iti si raspund:
-in prima faza, nu se poate spune faptul ca contabila x nu a savarsit nici o infractiune deoarece a facut adeverintele respective prin care atesta date neadevarate, lucru ce ea il stia. nu poti emite o adeverinta prin care spui ca o persoana a avut un salariu mai mare, cand pe acele 3 luni s-au platit asigurari sociale, impozit pe venit etc pentru salariul real primit. contractul individual de munca se modifica prin acte aditionale, deci modificarea unui astfel de contract se face doar prin inscrisuri, ori contabila nu avea voie sa faca astfel de declaratii (salariile majorate) fara sa aiba intai documentele justificative. nu are nici o relevanta (vis a vis de contabila) modificarea cartilor de munca, deoarece nu acestea reprezinta documentele justificative in cauza. important in cazul contabilei este daca a semnat sau nu acele adeverinte, pt ca in cazul in care nu le-a semnat atunci cel care raspunde de informatiile false este doar administratorul.
daca s-ar fi modificat contractele de munca in sensul majorarii, s-ar fi facut rectificari cu privire la declaratiile si contributiile datorate catre bugetul de stat si angajatii ar fi sustinut ca au primit intr-adevar salariile majorate atunci nu ar mai fi fost nici o problema dpdv penal.
-in cazul angajatilor, cu privire la cele inscrise in adeverintele de salariat, aici lipseste intentia. astfel, infractiunea de uz de fals presupune intotdeauna savarsirea ei cu intentie directa/indirecta, astfel necunoasterea faptului ca se foloseau de un inscris falsificat pentru obtinerea creditului, nu se poate retine in sarcina lor art. 291 cp. astfel, pt ac fapta tb sa se dispuna SUP art. 10 lit d) (lipseste vinovatia). In ceea ce priveste infractiune de inselaciune savarsita de angajati, cred ca ei se fac vinovati de savarsirea acesteia pe temeiul art. 215 alin 3. Intr-adevar, in ceea ce il priveste pe angajatul E, acesta se poate apara f simplu spunand faptul ca de la inceput a contractat creditul in scopuri personale (chiar daca alin 3 prevede 2 modalitati ale elementului material "inducerea" si "mentinerea", iar E a savarsit infractiunea in prima dintre modalitati, pe cand ceilalti in ambele modalitati, este f greu sa dovedesti ca intentia initiala a lui E era de a-l ajuta pe administrator si deci de a induce in eroare banca. la ceilalti e usor , doar tb sa verifici cheltuielile + declaratiile lor prin care se incrimineaza si treaba procurorului e gata). Deci, pt infr. de inselaciune la angajatul E se poate dispune scoaterea de sub urmarire penala pen art. 10 lit. d cpp. Ceilalti angajati raspund pt savarsirea nfr. de inselaciune alin 3. Avocatul acestora ii poate apara f bine dovedind faptul ca, in situatia in care banca ar fi cunoscut faptul ca ei contracteaza credite pentru a investi banii in firma, banca nu ar fi refuzat acordarea acestor credite, deoarece o cerinta esentiala a acestei infr (alin 3) este aceea ca "fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat contractul"
-in ceea ce priiveste functionara bancii, aici e interpretabila atitudinea ei. in prima parte "il informeaza despre conditiile de acordare a creditelor pentru persoane fizice" - perfect legal. a doua parte "ii scrie pe un biletel ce venituri trebuiau sa rezulte din adeverintele de salariu pentru calificarea la acordarea creditului" - aici e o problema, ea stia de fapt ce salarii au angajatii si informatia i-a fost data ca un sfat, un indemn la savarsirea infractiunii de fals? e f greu de dovedit asta, ea se poate apara f usor spunand ca este obligatia ei sa informaze clientii despre conditiile ce trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica pentru a putea obtine un credit de o anumita valoare. dar sa spunem ca functionara ar fi stiut si ar fi actionat cu intentie in mom cand a furnizat acele informatii, deci ar fi fost complice la intractiunea de fals art. 290 cp.
-in ceea ce priveste intinderea in timp a activitatii infractionale eu consider ca nu e vb de infr. continuata si de un concurs de infractiuni deoarece rezolutia infractionala a lui E depindea de acceptul sau refuzul angajatilor de a contracta acele credite.
-in ceea ce priveste clasarea, nu este cazul in speta de fata, pentru nici unul dintre invinuiti. clasarea se dispune doar atunci cand nu exista invinuit sau inculpat in cauza.
- administratorul clar este vinovat de savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in ambele modalitati ale elementului material, si infr. de inselaciune art. 215 alin 1 savarsita pentru a o determina pe contabila sa intocmeasca adeverintele. si complice la infractiunea de inselaciune savarsita de angajati, toate acestea in concurs.
destul de grea speta, sper sa se inteleaga ceva din ce am scris mai sus:)
I)Plangerea Bancii pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata si inselaciune.
II)Ordonanta reprezentantantei Ministerului Public retine urmatoarele:
A, administrator la S.C. Patru iezi...SRL, avand nevoie urgenta de bani pe care sa-i foloseasca in interesul firmei pentru cumpararea de utilaje, afland de la directoarea Bancii Marmorosch ca formalitatile necesare deschiderii de credit dureaza circa 2-3 saptamani, ia hotararea de a ruga cativa dintre angajati de a contracta credite pe numele lor si sa-i dea banii astfel obtinuti, urmand ca el (aici se subintelege oare ca societatea ori chiar el?, n.n.) sa plateasca ratele.
In acest sens, a intrebat o functionara de la aceeasi banca care sunt conditiile de acordare a creditelor pentru persoane fizice, aceasta scriindu-i pe un biletel ce venituri trebuiau sa rezulte din adeverintele de salariu pentru calificarea la acordarea creditului.
B, fiind angajat la aceasta societate, este de acord sa-l ajute pe administratorul acestei societati in contractarea unui credit.La fel si C, D, E, F, G, H si I.Ca urmare, A-administratorul- solicita contabilei X a societatii sa intocmeasca adeverinte de salariu cu venituri pe ultimele 3 luni mai mari decat aveau in realitate angajatii.Contabila X a observat aceasta discrepanta dar a acceptat sa inscrie sumele, intrucat a fost asigurata de administratorul A ca va actualiza cartile de munca-aceasta insemnand majorarea salariilor (aceasta asa-zisa actualizare nu poate fi interpretata ca modificare a contractului de munca, in sensul modificarii pretului muncii? consecinta ar fi ca, cel putin prima facie, contabila X, in ce priveste aceasta actiune din cadrul elementului material al faptei nu a savarsit nicio fapta antijuridica, n.n.).
Nota: Ai gresit total cu aceste presupuneri idioate; nu ai observat ca de fapt adeverintele consemnau venituri pentru trecut si nu pentru viitor; aici, bine a observat alexandra…
Potrivit declaratiilor invinuitei X-contabila-, administratorul A nu a mai majorat salariile (chiar daca s-ar fi majorat, cum se dovedeste ca a fost doar o majorare fictiva?-poate chiar a intervenit o intelegere de marire a salariului, n.n.; a se vedea supra, nota , in care este evident ca pentru trecut nu se poate mari venitul, asa ca orice aparare cum ca ar fi intervenit o intelegere este inutila).
In concret, invinuitul A-administrator a intocmit cate un dosar pentru fiecare angajat cu adeverinta de salariu aferenta, semnata tot de el la rubrica Director General; contabila X, a semnat si ea la rubrica Director Economic.Urma ca fiecare angajat sa se deplaseze la Banca pentru intocmirea formalitatilor de creditare, dosarele fiind deja duse la Banca de administrator.Aceasta deplasare s-a realizat, angajatii semnand documentele necesare-cerere de creditare, contract de credit etc.-fara sa verifice adeverintele de salariu sub aspectul veniturilor mentionate (nici nu aveau cum, cata vreme nu stiau ca li se trecuse venituri mai mari; aceasta necunoastere ar fi ce in penal? n.n.-eroare de fapt?).Apoi, angajatii au predat banii administratorului, cu exceptia numitei E care, cu acordul aceluiasi administrator, a folosit banii in interes personal, fiind bolnava.
Ulterior, administratorul a platit ratele pana in luna august, dupa care, intervenind criza economica, nu a mai reusit sa incaseze creantele de la clientii societatii, fiind astfel pus in imposibilitate de a plati ratele la zi.Astfel, la 4 credite sunt unele restante, la doua platile sunt la zi si, la unul s-au achitat chiar rate in avans, diferenta de rambursat fiind de 2500 euro, De retinut ca toate creditele sunt pe o durata de 10 ani.
Nota:
a) pentru cei 8 angajati, creditele nu au fost acordate in aceeasi zi ori la un interval de pana la 2-3 saptamani, astfel ca o eventuala aparare privind starea de necesitate invocata de administrator, cu motivarea sa zicem a salvarii de la faliment/ insolventa a firmei si implicit a mentinerii locurilor de munca ar fi inutila.Astfel, primele trei credite au fost din 13 martie 2010, unul in 14 martie 2010, doua in 29 martie 2010 si ultimele doua din 29 iunie 2010-sumele sunt de 10.000 euro (aceste sublinieri le-am facut intrucat, initial, invinuitul a fost informat de directoarea Bancii ca durata obtinerii creditului ar fi de 2-3 saptamani, trecerea la presupusa activitate antijuridica fiind motivata de nevoia urgenta a banilor pe care sa-i foloseasca in interesul firmei, ceea ce s-a si intamplat; ar putea invoca si plata salariilor?).
b)aceasta activitate in timp prezinta importanta pentru forma infractiunii; ar fi in forma continuata?
III)Solutiile date de reprezentanta Ministerului Public (mi se par corecte, adica cunoaste dreptul):
In temeiul art. 249, 11 pct. 1 lit. b), rap. la art. 10 lit. b indice 1 C. pr. pen. si art. 91 C. pen. precum si in baza art. 228 alin. 6, rap. la art. 10 lit. d) C. pr. pen.
Dispun
a)a dat solutie de scoatere de sub urmarirea penala pentru invinuit-administratorul A- in ce priveste savarsirea infractiunii de la art. 290 C. penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 si i-a aplicat o sanctiune admninistrativa de 1000 de lei, intrucat faptele nu prezinta, prin continutul lor concret, gradul de pericol social al unei infractiuni, deoarece invinuitii recunosc si regreta faptele si, in plus, nu au antecedente penale;
b)idem pentru contabila X, cu amenda de 800 lei;
c)a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata invinuit pentru infractiunea de la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5 C. pen., intucat, fapata invinuitului de a intocmi si prezenta unitatii bancare dosarele de credit folosind adeverinte false de salariu, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, intrucat invinuitul nu a urmarit crearea unui folos material injust pentru sine sau pentru altul si pagubirea unitatii bancare.Neplata unor rate sau intarzierea platii acestora a fost independenta de vointa invinuitului in conditiile in care societatile administrate de acesta nu au incasat sumele datorate de clienti pe care urma sa le foloseasca la stingerea creditelor.
De altfel, din fisele clientilor rezulta ca societatile administrate de invinuit au de incasat sume de peste 500.000 lei care ar fi indestulatoare pentru plata ratelor si chiar pentru achitarea in totalitate a creditelor.
d)a dat solutie de neincepere a urmaririi penale pentru numitii (adica fata de acestia nici macar nu a fost inceputa urmarirea penala, n.n.) B s.a.m.d., adica fata de angajati, pentru comiterea infractiunii de complicitate la inselaciune (art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5 C. pen. raportat la art. 26 C. pen), intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale complicitatii la inselaciune, deoarece acestia nu au urmarit pagubirea unitatii bancare, fiind asigurati de catre administrator ca le va plati ratele; acestia nu au cunoscut nici imprejurarea ca adeverintele de salariu contineau date neconforme cu realitatea.
IV)De retinut ca Banca a facut plangere impotriva acestei solutii, la procurorul ierarhic care a dat solutie de respingere; Banca s-a plans la Tribunal fata de aceste solutii.
De rezolvat:
1) Vi se pare legala si temeinica solutia reprezentantei Ministerului Public? Argumentati, cu punerea desigur in locul acesteia.
2)Au savarsit aceste persoane vreo infractiune si care ar fi aceea?Ma intereseaza in special pozitia angajatului E, cel care isi plateste singur ratele-chiar daca cu oarecare intarziere-si care cu acordul administratorului a folosit banii in interes propriu.
Nu cumva ar fi desistare pentru E? ar fi tot desistare si pentru acest act material al administratorului-acordul lui?
3)Ce credeti ca i s-ar putea imputa functionarului bancar? mi se pare ca se afla si el in zona ilicitului penal, acesta aducandu-i la cunostinta administratorului veniturile necesare unui salariat pentru a se putea imprumuta (de unde si pana unde acestuia, cand veniturile necesare se aduc la cunostinta celui care intentioneaza sa se imprumute ori reprezentantului sau-vorbim de faza precontractuala, desigur) Aici, se ridica si o alta problema, posibil corecta: fapta victimei inlatura vinovatia.Banca, neavand existenta organica, este evident ca doar o persoana fizica o poate reprezenta in relatiile cu tertii.Mi se pare ca suntem in prezenta unei fapte a victimei.
4)Nu cumva fata de angajati solutia ar fi fost clasarea?-aici, am fost derutat de faptul ca nici macar nu a inceput urmarirea penala impotriva acestora, invinuiti fiind doar administratorul si contabila; oricum, astept si alte opinii;
5)Cum ati proceda la instanta pentru toate partile din proces?Adica:
a)pentru Banca ce ati face?-
b)dar pentru administrator?-am spus ca ar fi posibil sa invoce starea de necesitate intrucat a incercat sa salveze un bun (fondul de comert sigur este un astfel de bun).De asemenea, salvarea locurilor de munca ar fi ce?
Inca un aspect important in actiunile posibil antijuridice ale administratorului mi se pare interventia la un moment dat a crizei economice.Ce semnificatie ar avea in penal aceasta criza economica? Sigur ca trebuie determinat cu precizie momentul consumarii infractiunii. In speta, acesta este posibil cel al pagubei produse Bancii, urmare ceruta de norma penala.Asadar, dupa parerea mea, doar determinarea intelesului notiunii de paguba in acest caz poate dezlega misterul penal. Revenind, momentul consumarii ar fi care oare, intrucat se retine in ordonanta ca pe fondul neincasarii creantelor de la partenerii de afaceri, ratele nu au mai putut fi achitate la zi.Rezulta evident ca ele se achita, dar cu intarziere si cu dobanzile aferente; asadar, Bancii nu i s-a produs nicio paguba.
In concluzie, referitor la infractiunea de inselaciune, lipseste urmarea imediata
c)pentru contabila? si,
d)pentru angajati, cu excluderea lui E
e)pentru functionarul bancar?
5)Ce ar fi in penal expresia reprezentantei Ministerului Public “independenta de vointa invinuitului”?-referindu-se la neplata ratelor pe motivul ca partenerii firmei isi executa si ei cu intarziere obligatiile.
6)La inselaciune, credeti ca variantele retinute in ordonanta sunt corecte pentru angajati?
7)Care credeti ca poate fi solutia instantei?Motivati.
P.S.mica reforma-prin introducerea in C. pen. a art. 74 indice 1, aduce chiar in privinta infractiunii de inselaciune elemente de noutate si binevenite dupa mine, si anume, cel al reducerii limitelor de pedeapsa sau al aplicarii amenzii administrative in functie de marimea prejudiciului, daca acesta a fost recuperate, etc.; este evident o lege mai favorabila si trebuie observata.Sunt uimit de ce legiuitorul inca de pe acum nu a abrogat varianta de la alin. 3 privind inselaciunea, intrucat, in Noul Cod penal –art. 244 aceasta varianta nu se mai regaseste. Aceasta varianta oricum intra in contradictie cu interdictia de a fi pedepsit penal pentru obligatii de natura civila( de pilda, in aceasta varianta se inscrie si eroarea asupra substantei obiectului contractului, cand de pilda unul crede ca cumpara o masina adevarata asa-zicand si, vanzatorul chiar ii vinde una, dar aceasta este din frisca)In plus, in acelasi Nou cod este posibila si impacarea partilor.
P.S. 1-alexandra…mica reforma, intra in vigoare in 25 noiembrie 2010, nu in 27 asa cum ai sustinut; posibil sa fie totusi si o gafa de a mea, dar, am socotit pe degete;
In finalul comentariului de la inselaciune te referi la administrator nu la E, corect?
Nu sunt de acord cu opinia, ca administratorul a comis si infractiunea de inselaciune in varianta de la alin. 1 art. 215, pentru a o determina pe contabila sa intocmeasca adeverintele, intrucat actiunea de a determina ar fi fost instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, dar, aceasta actiune a fost absorbita de o alta actiune a administratorului, si anume, de a semna adeverintele de venituri.
P.S. 2.multumiri alexandrei…
Am postat inca ceva privind inselaciunea.Din explicatiile tale am inteles speta cam 80%.
avocatnet.ro explicăm legislația
ContSters174877, utilizator
eumarian, utilizator
alexandra.ghnas, utilizator
Canon01 
Mimi85 
ContSters244210