,,Forumistii au talent "

emma_woodhouse a scris:

:bow:

SILVANAA90 a scris:

Acum ca suntem in amurg
Astept timid sa vina,
Un cupidon,cu'a lui sageti
Tinta sa si-o atinga...:love:


Rosesc scriind asa de clar,
Ce simt acum,n-am vreme.
Timpul e crud,fara ragaz,
S-a pus in stele,ca zagaz...
Si tind s'ajung...la ele...:blush2:

Se-observa in a tale randuri
Si romantism , si chiar visare
Imi pari sa cazi ,,pe ganduri"
Doar mirosind o floare .

:bow:




Timida...sunt de cind ma stiu.
Romantica si visatoare
Am devenit ,cind l-am primit
Si mi-a furat o sarutare...:blush2:

Parfumul suav m-a cuprins,
Incet si tandru tremurind.
Si-ar trebui sa-mi dea curind,
Acea furata...sarutare...:">

:rolleyes::D Asa ceva nu se iarta!

Mereu sa-l certi ca ti-a luat,
Fara sa stii, o sarutare...
Si sa nu-l ierti, pe inserat
Sa-i dai...un zambet si o floare!:luck:

Zimbetul ce l-a primit,
Mie nu mi-a prisosit.
Dar cum a facut el oare,
Sa-mi fure acea sarutare ?

Acum stau si astept cuminte,
Sa-mi aduc cumva aminte.
Cum si ce e de facut,
Sa prind...hotul...cu-n sarut.:">

Cu un sarut?Asta-i usor..:D
Sa prinzi hotul ,dar in somn..
Stava el cumninte oare?
Sa fie prins cu o sarutare?

Multumim de invitatie, legally!
Nu te-astepta insa sa fac compromisuri literare. Asa mi-s eu, "fidejusor"!
Sa incepem:

Ora-a lumii ce se pierde sub priviri nepasatoare,
Timp asthmatic, cu dinti molcomi, m-a muscat de mana dreapta,
Vesrsuri albe, imbracate in tricouri sfidatoare;
Oh, tu veac in cari poetii nu mai pot azi sa incapa.

Au iscat, in veacuri vechii, altii, imne sfinte, rugi,
Eu voi scrie-n ritmul tandru al fermoarelor de blugi.
----------------------------------------------------------------------
Iata ca trecut-au anii! (cred ca doi sunt de atunci);eu catam sa-mi apar banii, sa am lapte pentru prunci.Si-am gasit in al meu drum, mai multi oameni luminati, ce scriau timid in forum,aparat de avocati. Uite-acuma am crescut, insa nu mi-a fost usor; prin atatea am trecut,de-am ajuns fidejusor.
Dara astazi, mult mai trist, ma ascund noaptea in crama,ca sa uit ca mai exist: Nimeni nu vrea Epigrama. Si, nostalgic, mi-amintesc, cum scriam prin triste ploi, un poem ce il iubesc: Zece avocati de soi:

zece avocati de soi,
rup pisica-n doua,
THEMIS pleaca la razboi
si-am ramas doar noua.

Noua avocati vivace,
au pus poantele la copt,
-insa PINTEA demult tace-
si-am ramas cu totii opt

opt se face ca lucreaza
n-au trecut la fapte
TROPE-DOI cam schiopateaza
si-am ramas doar sapte

sapte intre ei se-ndeamna,
scriu strofe frumoase,
peRODICA-POSTu'-o cheama
si-am ramas de-acuma sase

sase s-au cam suparat,
intra intr-un clinci,
T.V.-ul e moderat,
si-am ramas doar cinci

cinci se joaca mai metodic
zici ca sunt la teatru,
ALIN P.inchide-un topic
si mai suntem patru

patru mult se mai distreaza
sunt plini de idei
ZORITONG le-mperecheaza
de-acum suntem trei

trei de-acum cu-adevarat
scriu doar versuri noi
domnu GRIG este banat
si-am ramas doar doi

doi epigramisti cuminti
mai muncesc din greu
rimele devin fierbinti
de-acum sunt doar eu

EU, epigramist curat,
(mai nebun ca Nero)
doar ca nu sunt avocat,
si mai este zero.

zero avocati,hai-hui
se gandesc s-o-ntinda
spuneti-i adminului
topicu' sa-nchida.

(nu va bucurati! va urma!)