Divort si custodia copilului

Cred ca este greu sa traiti asa,dvs stiti cel mai bine cat timp puteti suporta aceasta umilinta.Daca apreciati ca puteti suporta continuati asa ,daca nu introduceti actiune de divort dvs.In legatura cu minorul cereti custodia comuna dupa nastere si aveti dreptul sa-l vedeti.Veti plati o pensie de intretinere care se va raporta la venitul net pe care-l obtineti lunar.
Nu va poate face plangere pentru abandon,banuiesc ca aveti si dvs martori si pentru divort care cunosc situatia in care sunteti pus de cele doua femei din viata dvs.

Desi cred ca o duceti foarte rau, sfatul meu este sa nu divortati deoacamdata. oricum ar fi , sotia dvs, pe care inteleg ca o iubiti se afla in cea mai sensibila perioada a vietii ei...in acesta perioada, si cateva luni dupa aceea orice femeie nu judeca logic...este foarte sensibila si irascibila...
..mai ales ca pana in decembrie nu mai est eo eternitate.

pe urma , sfatul meu, daca tot vreti sa salvati casnicia( mai ales ca o sa aveti si un copil) est esa discutati cu sotia si chiar sa va mutati o perioada....cand se va vedea singura , poate isi va reconsidera pozitia

buna ziua.
probabil ca sotia dvs. este foarte influentata de catre mama dansei. chiar nu o inteleg pe soacra dvs., dansa ar trebuie sa faca totul pentru a va tine uniti nu pentru a va dezbina, avand in vedere ca familia dvs. se va mari curand.
la fel ca si colega, eu va recomand sa-i acordati o perioada sotiei, dupa ce va deveni mamica poate si atitudinea dansei se va schimba in bine.
nu cred ca-i va placea , oricare ar fi discutiile dintre dvs., sa nu va duceti la spital cand va naste si ulterior.

Cu privire la partea personala, consider ca parintii trebuie sa-si vada de propria viata si nu sa aiba grija de relatiile copiilor adulti, intervenind. Nici pro si nici contra relatiei.

Din pacate, acest lucru era, probabil, vizibil dinainte si daca l-ati acceptat pana acum e dificil sa-i cereti sotiei sa inceteze legatura sa de dependenta fata de mama ei.
Cu atat mai mult cu cat in perioada sarcinii si dupa exista un regres psihic al parintelui/parintilor inspre perioada copilariei proprii. De asemenea, deseori se intampla ca o femeie sa considere (gresit, spun eu) ca o alta femeie o poate ajuta mai mult decat tatal copilului ei in perioada imediat urmatoare nasterii.
Sigur, aici intervine situatia concreta in care se afla cuplul inainte de concepere.

Legal, abandonul de familie inseamna sa va lasati familia fara ajutor, neputincioasa sa se intretina, sa aiba grija de ea insasi etc. Nu este asemanator cu situatia dv.
Tot legal, sotii isi datoreaza intretinere si asta include si dreptul de a locui cu sotia dv.; mai punem si dreptul la domiciliu si ajunge sa aveti drept sa stati acolo. Plecati numai daca doriti, nu conteaza ce spun actele de identitate, locuinta comuna este aceea unde stati in fapt. Puteti refuza sa plecati, indiferent ca va invita sa parasiti apartamentul sotia sau soacra.

Cat despre divort, nu e nimeni in masura sa decida in afara de dv. si sotia. Discutati, vedeti daca e o chestiune temporara, o toana ori e ceva serios. Un psiholog v-ar fi de folos. Apoi decideti dv. ce doriti sa faceti cu viata dv.
Autoritatea parentala va fi comuna in cazul dv., cel mai probabil. Situatia concreta o discutati cu un avocat. Pana atunci, cititi mai multe despre custodia comuna chiar pe acest forum.

In legatura cu abandonul, acesta poate fii combatut printr-o simpla reclamatie la politie atunci cand va da afara din casa, iar cand se va ajunge la divort daca sotia aclama abandonul dvs solicitati nr. lucrarii prin care ati depus sesizarea la politie si chiar o copie de pe aceasta prin care sa va justificati parasirea domiciliului datorita conditiilor grele de convietuire(eventual un martor ,doi) ar fii excelent. In ce priveste celelalte aspecte cred ca mai bine va refaceti viata decat sa traiti asa. Ma gandesc si la copilul dvs care vede toata ziua certuri si ce se mai intampla in urma acestora. Custodia copilului o puteti castiga daca dovediti ca prin incredintarea acestuia mamei s-ar aduce atingere cresterii si dezvoltarii lui armonioase si normale( daca mama este denaturata).Oricum problema este ca nu mai puteti trai in felul asta, dar in final dvs ve-ti decide.