eucivilavocat a scris:
nu confundati introducerea in cauza a mostenitorilor cu modificarea/completarea..
mostenitorii pot veni ca parati in actiunea modificata si nu cea initiala - ca si succesori
apoi suspendarea e gresita pe acest temei..instanta trebuind sa admita exceptia lipsei capacitatii de folosinta SI SA ANULEZE actiunea
mostenitorii vin in cauza daca e modificata actiunea - ei fiind parati, in caliatea lor de acceptanti si nu mostenitorii paratului...in cauza ...bla bla
Stimat domn @eucivilavocat,
Am impresia că dvs faceți o confuzie.
Având în vedere faptul că teza de la care a pornit justițiabilul este:
Poate invoca in intimpinare pe cale de exceptie faptul ca mostenitorul nu are calitate procesuala intrucat actiunea a fost pornita impotriva mamei decedate, si nu decedata ulterior introducerii actiunii?
instanța a procedat foarte corect.
Sper că știți, suspendarea de drept reglementată de 243 alin. (1) pct. 1 Cod de Procedură Civilă -
judecata pricinilor se suspenda de drept prin moartea unei parti - se referă exclusiv la situația
decesului pârâților după introducerea acțiunii, nu înainte. Mai mult, în acest caz, operează o suspendare de drept , nicidecum una cu caracter sancționator, pentru neîndeplinirea unor obligații.
O altă observație este că, în cazul (ipotetic) al admiterii excepției lipsei de folosință pe motiv de deces,
această admitere nu duce niciodată la anularea acțiunii, ci la respingerea ei ca introdusă față de o persoană lipsită de capacitate de exercițiu. Acțiunea se anulează exclusiv ca netimbrată, și se declară nulă pentru lipsa semnăturii. Alt amănunt: un decedat nu are capacitate de exercițiu, nu de folosință.
Concluzionând, în speța de față se poate face o precizare a acțiunii, așa cum reiese din Art. 132 Cod de Procedură Civilă. Practic, se schimbă pârâtul x (decedatul anterior) cu y ( moștenitorul acestuia. Nu poate fi vorba despre o altă ipoteză, discuția fiind doar dacă instanța admite sau nu o precizare și dacă se poate invoca cu succes o excepție.
Cu stimă.