Situatie fara iesire?

Buna ziua,

Va retin atentia cu urmatoarea situatie, rugandu-va sa ma sprijiniti cu un sfat: acum 3 ani, am acceptat sa o ajut pe cea mai buna prietena a mea din Ploiesti, acceptand ca aceasta sa deschida o firma pe numele meu, eu fiind atat actionar unic al acestui S.R.L., cat si administrator (fara nici o pretentie financiara si fara ca eu sa lucrez efectiv in cadrul firmei).

Recent, am incercat sa vand firma prietenei - care a si finantat aceasta companie - conform intelegerii initiale, numai ca am avut surpriza sa aflu ca de la inceputul activitatii, nu s-a achitat nici o 'dare' catre stat.

Firma inregistreaza astfel datorii considerabile si mi s-a spus ca nu pot vinde compania (actiunile), pana la achitarea acestor datorii (noi stiam ca se poate, dar se pare ca legislatia s-a modificat recent).

Totodata, se pare ca nu pot renunta nici la postul de administrator, pentru ca sunt actionar unic. Cel putin asa am fost informata, iar acum sunt efectiv disperata ca, mergand pe incredere am ajuns intr-o situatie care, momentan, pare fara iesire (neexistand fonduri suficiente in firma pentru achitarea datoriilor acumulate si nici sperante pentru obtinerea unui credit care sa ne ajute in acest sens).

Ma tem ca, necunoscand tot ce s-a petrecut si se petrece in acest S.R.L, voi fi trasa la raspundere si nu voi putea demonstra in nici un fel ca nu am avut cunostinta de ceea ce se intampla.

De asemenea, sunt foarte ingrijorata de faptul ca m-as putea trezi cu conturile blocate, sau Doamne-fereste, fara casa, datorita acestei companii din care nu am avut nici un castig, daca va vine sa credeti.

M-am trezit si cu o citatie saptamana asta - se pare ca sunt data deja in judecata de catre Stat, pentru neachitarea la timp a datoriilor firmei in cauza. Ce sa fac. prostia se plateste...

Cum ma sfatuiti sa procedez? Mai pot face ceva pentru a-mi salva pielea? Cum pot renunta la aceasta companie sau la statutul de administrator?

Va multumesc anticipat pentru sfaturi si pentru timpul acordat.

Toate cele bune,


I. Ionescu