Cesiune si drept de servitute

Cesiune - transmitere de către o persoană altei persoane a unui drept de creanță cu titlu oneros în temeiul unui contract (ex. bucata de teren).Nu presupune vreo modificare a raportului juridic dintre părţi, toate drepturile şi obligaţiile cedentului potrivit contractului cedat fiind preluate de cesionar.
Drept de servitute - bănuiesc că servitutea de trecere : acel drept al proprietarului de teren al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, prin care proprietarul poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu obligaţia de a-l despăgubi, în proporţie cu paguba care s-ar ocaziona. Trecerea trebuie făcută pe calea cea mai scurtă pentru a ajunge la calea publică, titularul acestei servituţi fiind obligat să aleagă trecerea care ar pricinui cea mai mica pagubă. Textul din Codul civil se referă la o imposibilitate absolută de trecere, pe când practica judiciară a decis că se admite aplicarea şi în cazurile în care ieşirea la calea publică ar prezenta inconveniente grave sau ar fi periculoasă.De asemenea s-a decis că dacă există acces la calea publică, chiar pe un drum impracticabil în anumite împrejurări, dar care poate deveni practicabil, locul nu poate fi considerat înfundat şi nu trebuie recunoscut dreptul de servitute.

„Cesiunea” unei bucăți dintr-un teren înseamnă de fapt că înstrăinați (cu titlu oneros sau gratuit) acea bucată, deci nu mai aveți nici un drept asupra ei. Ea va trece în proprietatea celui căruia o cedați. Avantajul în această sitație este că nu mai plătți impozit pe acel teren.

Servitutea instituită pe acea bucată de teren înseamnă tot D-voastră sunteți proprietarul, doar că și alte persoane vor putea să folosească terenul respectiv - să se „servească” de el pentru a avea acces de regulă la un alt teren. Deci, D-voastră sunteți proprietar dar aveți obligația de permite folosirea terenului și de către alte persoane.