Buna ziua!
As dori si eu niste lamuriri in urmatoarea problema: sotul meu, inca in viata, a instrainat catre fiul meu proprietatea apartamentului in care locuim eu si sotul meu. In actul incheiat la notar exista si o prevedere conform careia fiul meu si sotul meu constituie drept de uzufruct viager si pentru mine, la decesul sotului. Inteleg deci ca proprietatea imi va reveni mie la moartea sotului, apoi fiului meu la moartea mea.
Iata care este problema. Sotul meu are doua fete din casnnicia anterioara, iar fiul meu a fost infiat de el. Cele doua fete nu s-au sinchisit de sotul meu, relatiile fiind reci, ca sa nu spun ostile. In ultima vreme, dupa ce zeci de ani l-au ignorat, au devenit brusc foarte afectuoase! Teama mea e ca, sotul meu fiind foarte in varsta, cele doua au pus ochii pe apartament.
Intrebarea este daca acel act de uzufruct viager, prin care, odata decedat, sotul meu trebuie sters din cartea funciara astfel incat proprietatea sa-mi revina mie, apoi fiului meu, ESTE ATACABIL! Si in acest caz, ce pot sa fac sa ma asigur ca raman toata viata in casa mea, fara sa fiu hartuita de cele doua fete.
Mentionez ca actul respectiv a fost intocmit in primul rand pt mine, ca sa nu am probleme dupa moartea sotului si ca, oricum, fiul meu e cel care s-a ocupat mereu de sotul meu, desi e infiat si nu fiu natural.
Recent, situatia s-a complicat, in sensul ca una dintre fete are la randul ei o problema cu casa, in urma decesului sotului ei, dat fiind ca cei doi copii majori o someaza la modul agresiv sa le dea cat mai urgent partea de mostenire, preferabil bani gheata, in timp ce ea nu ar dispune de acesti bani decat prin vanzarea casei in care locuieste.
Am auzit - dar nu am cum sa confirm, pt ca nu cunosc hatisurile legii - ca fetele ar putea totusi contesta actul de instrainare catre fiul meu, cu drept de uzufruct viager in favoarea sotului, apoi a mea. Evident ca ma tem, dat fiind ca una dintre fete are problemele de care am vorbit mai sus. In plus, am inteles ca daca ei i se intampla ceva, cei doi copii ar putea ridica pretentii la mostenire ca urmasi ai mamei lor, ori daca se poarta cu propria mama ca niste pasari de prada, sigur ca-mi pun problema propriei mele situatii.
V-as ruga sa-mi spuneti daca exista aceste riscuri, daca sunt in continuare vulnerabila si ce trebuie sa fac ca masuri de siguranta.
Va multumesc anticipat.
buna ziua,intamplator am cunostinta de acest gen de acte,pentru ca tocmai am facut si noi(eu si sotul meu)cu cea de-a doua sotie a socrului meu,si fiul acesteia un act notarial in care socrul a cedat 1/2 de casa pe numele sotului(fiu legitim)si 1/2 pe numele fiului celei de-adoua sotii,cu drept de uzufruct pentru sotia supravietuitoare.Am consultat pe rand zeci de avocati si notari si am primit acelasi raspuns;cel de-al 2lea fiu legitim(fratele sotului meu)desi mostenitor in fapt a fost scos din ecuatie.A fost vointa socrului si nimeni nu poate ataca acest act.Concluzie;cele doua fiice sau copiii acestora,nu au dreptul asupra acelui apartament.D-voastra aveti dreptul sa locuiti in aceea casa,sau fiul o poate vinde numai cu acordul d-voastra.
prea multe nebuloase cînd lucrurile sânt atât de simple
contractul este clar unul de întreţinere
proprietar este fiul
ceilalţi moştenitori pot ataca contractul , dar fără nicio şansă pentru că nu sânt părţi contractante
dreptul de uzufruct viager este o problemă contractuală ulterioară a fiului şi a doamnei
simplu
Întradevăr că lucrurile sunt simple. SIngura problemă care se pune este în legătură cu prevederile art. 1091 alin. 4 Cod Civil:
„Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile Art. 1.091
(1) Valoarea masei succesorale, in functie de care se determina rezerva succesorala si
cotitatea disponibila, se stabileste astfel:
a) determinarea activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in
patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii;
b) determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul
brut; c) reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel
care lasa mostenirea.
(2) In vederea aplicarii alin. (1) lit. c), se ia in considerare valoarea la data deschiderii
mostenirii a bunurilor donate, tinandu-se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din
care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca bunurile au
fost instrainate de donatar, se tine seama de valoarea lor la data instrainarii. Daca bunurile
donate au fost inlocuite cu altele, se tine cont de valoarea, la data deschiderii mostenirii, a
bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii. Totusi, daca
devalorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea
naturii lor, inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare. In masura in care bunul donat
sau cel care l-a inlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se
va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexarii in raport cu indicele
inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului
si data deschiderii mostenirii.
(3) Nu se va tine seama in stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile
remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru
intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a
parintilor sau a sotului si nici de cheltuielile de nunta. (4) Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un
ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca
instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul
intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea
descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca
acestia nu au consimtit la instrainare.
(5) Rezerva succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza in functie de valoarea
stabilita potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la
mostenire, cu exceptia celor obligati la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2).”
Deci dacă se face o înstrăinare către un descendent cu reținere de uzufruct și astfel se încalcă rezerva succesorală, dobânditorul va trebui să facă dovada faptului că înstrăinarea s-a făcut cu titlu oneros. În caz contrar se va prezuma că aceasta a fost o liberalitate (donație), deci va putea fi redusă până la limita întregirii rezervei.
O prevedere similară există și în vechiul Cod civil, acesta fiind aplicabil pentru succesiunile deschise înainte de 1 oct. 2011.
Deci, după părerea mea trebuie avut mare grijă cu aceste înstrăinări cu reținere de uzufruct sau în schimbul întreținerii viagere, deoarece ele pot fi atacate ca și orice donație dacă avem îndeplinite condițiile respective și mai ales dacă nu se poate face dovada că au avut un caracter oneros (s-a plătit un preț real și serios).
Cred că nu este vorba vorba despre niciun drept succesoral atâta timp cît s-a făcut o vânzare cumpărare perfectă care are doar particularitatea că preţul este achitat printro contraprestaţie.
Deocamdată nu e vorba de un drept succesoral.
Dar după decesul înstrăinătorului, descendenții vor putea ataca acel act dacă le este încălcată rezerva succesorală, iar dobândiorii vor trebuie să facă dovada că acel act a fost unul cu titlu oneros, Dacă nu vor răsturna prezumția prev. de art. 1091 alin. 4 CC, actul respectiv va fi desfințat până la întregirea rezervei succesorale.
avocatnet.ro explicăm legislația
Patrick_, utilizator
danYel19