mergi la un Notar Public si te indruma el tot ceea ce trebuie sa faceti impreuna
Acte necesare pentru succesiune (la dezbaterea succesiunii sau a mostenirii)
( pentru dezbaterea succesiunii/moştenirii )
cerere pentru deschiderea succesiunii (se completează la notariat);
actele de identitate ale mostenitorilor;
acte de stare civilă care dovedesc relaţia de rudenie;
certificatul de deces al defunctului1;
certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces/certificatul de moştenitor/sentinţa judecătorească de divorţ, după caz);
certificat de naştere şi căsătorie a descendenţilor sau al altor rude care au vocaţie succesorală;
dacă există, testamentul;
fiecare moştenitor va da o declaraţie autentificată la biroul nostru prin care isi exprima opţiunea succesorală, în sensul că acceptă, sau renunţă la moştenire.
Alte acte care atestă averea defunctului (după caz), pentru stabilirea masei succesorale :
acte proprietate bunuri imobile : contract vânzare-cumparare/construire, proces verbal de predare-primire a locuinţei; contract de împrumut şi adeverinţa de achitare integrală;
certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară;
acte proprietate automobil (talon, carte de identitate);
certificat fiscal automobil, eliberat de Administratia Financiară;
certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa cu valoarea locului de veci, eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie;
1 Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces. Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.
Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar cu ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar cu ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, autoritatea română va emite certificatul de deces după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină conform art.44 alin. 3-7 din Legea cu privire la actele de stare civilă nr.119/1996. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris.
Pentru cetăţenii străini sau apatrizi, care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente poate fi luat în considerare la notariat numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz. Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaştere a actelor de stare civilă
Calculator taxe succesiune
Intocmirea unui testament
Etapele succesiunii
Etapa I: Deschiderea succesiunii
Deoarece moștenirea se deschide prin moarte, data deschiderii succesiunii este cea a morții celui care lasă moștenirea. Dovada morții se face cu certificatul de deces sau cu o hotărâre judecătorească declarativa de moarte rămasa definitivă.
Etapa a II-a: Transmisiunea succesorală sau devoluţiunea succesiunii
La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite moştenitorilor săi legali sau testamentari.
Chiar dacă transmiterea patrimoniului celui care decedează operează din clipa morţii sale, această transmitere nu are caracter definitiv şi obligatoriu. Legea reglementează că nimeni nu este obligat sa accepte o moştenire care i se cuvine. Prin urmare, moştenitorul (sau succesibilul) are dreptul să aleagă între consolidarea titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi desfiinţarea acelui titlu prin renunţarea la moştenire.
În concluzie, moştenitorul are următoarele variante de opţiune succesorala:
a) să accepte pur şi simplu moştenirea;
b) să renunţe la mostenire.
Etapa a III-a: Împărţeala sau partajul succesoral
Partajul sau împărţeala este operaţiunea juridică care pune capăt stării de indiviziune (coproprietate) prin împărţirea, în natură sau prin echivalent, a bunurilor aflate în indiviziune și care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părţi ideale, indivize, asupra acestora, cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate în materialitatea lor. Citiţi mai multe despre noţiunea de partaj, felurile acestuia, obiectul impartelii si cine o poate solicita, in acest articol: Partaj succesoral. Notiune, felurile si obiectul impartelii, capacitatea de exercitiu necesara
Partajul proprietăţii moştenite se poate face ambiabil, prin buna înţelegere a moştenitorilor (partaj voluntar) sau pe cale judiciară atunci când moştenitorii nu se înţeleg asupra părţii din moştenire care să-i revină fiecaruia. Pentru detalii suplimentare, accesaţi: partajul succesoral voluntar, respectiv partajul judiciar.
Calcul cote succesorale legale. Cine şi cât moşteneşte?
Răspundeți la întrebările de mai jos cu privire la rudele defunctului pentru a afla care sunt moștenitorii legali și ce cote moștenește fiecare (*).
Defunctul, la data decesului - data deschiderii moştenirii:
» Avea copii, nepoți, strănepoți etc. (descendenți) în viață?
» Avea cel puțin un fiu sau o fiică în viață?
» Era căsătorit?
Cote moştenire:
Dacă defunctul avea la data decesului copii în viață și era căsătorit:
soțul supravieţuitor moștenește o cotă de 1/4 din averea defunctului;
copiii moștenesc cota de 3/4 împreună, împărțită în mod egal.
Cota unui copil decedat înaintea defunctului este moștenită în mod egal de către proprii copii, aflați în viață la data decesului defunctului.
* - dacă defunctul a lăsat testament, moștenitorii legali vor moșteni în cotele indicate doar bunurile neatribuite în exclusivitate moștenitorilor testamentari. Totuși, dacă prin testament sau donații făcute în timpul vieții, defunctul a încălcat rezerva moștenitorilor legali, aceste liberalități excesive vor putea fi reduse. Citiți detalii aici: reducţiunea liberalităţilor excesive.
** - pot exista mai mulţi părinţi în cazul adopţiei.
Citiţi detalii aici:
[ link extern ]
spre sa te ajute
avocatnet.ro explicăm legislația
mircea999