Un fost angajat al unei firme, la angajare in anul 1995, a ipotecat un apartament de-al unei rudenii in favoarea firmei, drept garantie. Dupa cativa ani a plecat de la firma cu scandal, si ipoteca asupra apartamentului a ramas valabila pana in prezent. Firma a intrat in faliment, iar ipoteca a fost ridicata de catre lichidatorul judiciar neexistand in evidentele contabile sume datorate catre societate de respectivul. Fiind ceva neintelegeri intre rudenii, respectivul nu doreste ridicarea ipotecii deoarece pretinde ca el mai are ceva datorii de achitat catre firma, si cu ce drept am ridicat noi ipoteca de pe apartament in aceste conditii. Este foarte revoltat si ameninta cu denunt penal si alte chestii.
Avand in vedere faptul ca el sustine ca are dovezi cum ca mai are restante catre firma, chiar si asa acestea ar fi prescrise din anul 2000 pana acum, prin urmare se impune ridicarea ipotecii de pe apartament, mai ales este vorba de vreo 500 lei.
In al doilea rand, cel care pune o ipoteca pe un bun, poate ridica cand vrea ipoteca de pe acel bun, daca sa zicem nu doreste recuperarea pagubei.
Intrebarea mea este daca s-a procedat corect sau nu?
Doamna, Ce spuneti dvs pare desprins din piesele lui Caragiale. Cu ce drept un debitor poate emite pretentii asupra garantilor sai? O asemenea nesimtire e mai rar intalnita. Lichidatorul a procedat corect cu siguranta.
Cu certitudine i se va rade in nas acestui nemernic atunci cand va incerca sa depuna o astfel de plangere penala.
Evident ca orice creditor poate renunta oricand doreste el la o astfel de ipoteca, este dreptul lui