avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1734 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Decadere din drepturi si pensie alimentara
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Decadere din drepturi si pensie alimentara

Buna ziua,
Am un fiu de 8 anisori. Nu sunt si nici nu am fost casatorita legitim cu tatal acestuia, insa este trecut pe numele lui.
As dori daca se poate sa stiu procedura prin care as putea sa trec copilul pe numele meu, intrucat tatal acestuia nu s-a ocupat niciodata de el, copilul locuieste cu mine la mine acasa si a fost intotdeauna intretinut din toate punctele de vedere de mine, fara nicio implicatie a tatalui sau.
Tinand cont de faptul ca am amanat aceasta procedura, vreau sa stiu deasemenea daca este posibil din punct de vedere legal ca tatalui copilului, dupa decaderea acestuia din drepturi, sa i se impuna o pensie alimentara pentru intretinerea fiului sau.
Si inca o intrebare destul de importanta, in cazul in care i se impune o pensie alimentara, aceasta poate fi si retroactiva, pt toti anii in care si-a neglijat fiul?
Nu stiu unde sa ma indrept prima oara, iar situatia financiara nu imi permite angajarea unui avocat. Presupun ca printr-o plangere la organele de politie se poate rezolva decaderea din drepturi, cu ajutorul celor de la Protectia Copilului.

Astept din partea dvs un raspuns si cateva clarificari daca este posibil.
Va multumesc anticipat , si o zi buna sa aveti !
Va stau la dispozitie pentru orice fel de precizari.


Gabriela Brancoveanu
Nu vad temeiuri pentru decadere; neglijenta tatalui nu poate avea ca efect protejarea copilului de acesta si nici pedepsirea copilului pentru asta.
Mi se pare nepotrivit sa ii schimbati numele la 8 ani; parerea mea e ca ar putea sa-i faca rau copilului, ii creati confuzie inutil, amintindu-i de probleme nerezolvate care nu sunt ale lui.
Pensia o puteti stabili de comun acord cu tatal; daca nu merge, in instanta.
Sa fiti pregatita si pentru un program de vizita al tatalui, se intampla adesea in situatii ca a dv. La 8 ani e oricum potrivit, dar sa pregatiti copilul inainte.
Multumesc inca o data din suflet pentru raspunsurile pline de inteles.

Situatia este un pic mai complicata decat pare. Am in plan intemeierea unei noi familii si mutarea noastra in Italia, inscrierea baietelului la scoala, si tot asa.
Toate astea sunt deja planuite, si am decis ca este mai bine ca fiul meu sa aiba numele meu, si nu al unei persoane care nu a facut decat sa il ignore.

Inca o data va multumesc din suflet, si ma pun pe treaba.
Numai bine si spor in tot ceea ce faceti !
Decaderea din drepturile parintesti nu are nicio inraurire asupra pensiei de intretinere, care trebuie platita.



neglijenta tatalui nu poate avea ca efect pedepsirea copilului pentru asta.
Sa fiti pregatita si pentru un program de vizita al tatalui, se intampla adesea in situatii ca a dv. La 8 ani e oricum potrivit, dar sa pregatiti copilul inainte.


"Cat despre dovedirea faptului ca si-a neglijat intotdeauna copilul, este f simplu in cazul de fata, deoarece respectivul are familia sa, si alti 2 copii. Plus de asta, pe teritoriul Romaniei se afla nu mai mult de o luna pe an.
Daca tot nu a primit pana acum absolut nimic de la taica-su, de ce sa nu ii pun banutii intr-un cont."

Daca imi permiteti, am o mica curiozitate: in ce mod ar fi pedepsit acest copil prin actiunile mamei, avand in vedere ca este oarecum...invizibil pt tata?
Sau ar trb sa mai astepte inca 8 ani, poate-si aminteste domnul de existenta acestui copil, si poate atunci se va folosi de dreptul lui la vizita, si, cine stie, va plati si pensia de intretinere...
"in ce mod ar fi pedepsit acest copil prin actiunile mamei, avand in vedere ca este oarecum...invizibil pt tata?
Sau ar trb sa mai astepte inca 8 ani, poate-si aminteste domnul de existenta acestui copil, si poate atunci se va folosi de dreptul lui la vizita, si, cine stie, va plati si pensia de intretinere..."


Buna ziua,

Tocmai ce am citit ca aveti o curiozitate cu privire la intrebarea de mai sus, care imi este adresata, asa ca aici puteti afla raspunsul meu.
In primul rand, si lucrul cel mai important care merita scris cu majuscule, ca nu cumva sa treaca nevazut, este: COPILUL MEU, NU ARE NICIUN MOTIV PENTRU CARE TREBUIE PEDEPSIT. Daca actiunile mele trecute, prezente sau viitoare ii vor da vreun motiv sa fie pedepsit in ochii altcuiva, am toate argumentele necesare, pe toate planurile posibile, sa dovedesc contrariul.
Nicio mama nu vrea rau copilului sau, iar daca se intampla sa fie invers, aceea nu se poate numi mama.

Am asteptat atata timp, pentru ca este un copil nascut din dragoste la momentul facerii lui, si in acel moment urma sa se nasca intr-o familie iubitoare compusa din doi parinti. Am sperat doar ca tatal sau va reusi pana la urma sa isi faca curajul ( vreau sa cred ca e vorba de curaj ) sa incerce macar, sa stabileasca o legatura de orice natura cu fiul sau, insa acest lucru nu se intampla. S-a intamplat acum ceva vreme, o singura data, in trecut, iar respingerea din tot ce inseamna faptura fiului meu l-a respins prin tot porii, ba chiar si concret prin propriile lui propozitii, fara a fi influentat de mine sau de oricine altcineva din jurul sau. Niciodata nu am vorbit de rau pe tatal sau in preajma lui sau in fata lui, ba din contra, am incercat prin subtilitati sa i-l tin mereu prezent, sa nu il las sa uite ca daca vine maine "cineva" , e tatal sau. Desi are doar 8 anisori, stie toate lucrurile astea. Am auzit propozitii de la el care suna asa: "Cand tu si tati imi veti face un fratior? Eu vreau gemeni." El are deja alt tata in mintea lui. Cand spune tata, are un tata la care se gandeste, si care il considera fiul lui. DIn punctul asta de vedere, am avut noroc toti trei, mai ales eu.

Voi face tot posibilul ca tatal biologic al copilului meu sa nu mai fie si legal tatal sau, pentru ca nu merita. Pe niciunul din noi, de fapt.

Tin sa va multumesc pentru ultima oara pentru tot spijinul acordat in aceasta situatie, recunosc sincer ca aveam nevoie de un pic de suport moral, pentru ca va marturisesc ca nu e deloc usor, e o cale lunga si vorbim despre o birocratie nu greu de combatut, dar asa de lenta ca zici ca-i picatura chinezeasca uneori . :))

Va doresc tot binele din lume si prosperitate in tot ce va propuneti !

Cu drag,
Gabriela Brancoveanu

Alte discuții în legătură

Cum imi pot trece copilul pe nume? nyco_sylvya nyco_sylvya Am un copil de 5 luni si as vrea sa il trec pe numele meu sa nu mai avem de-a face cu tatal copilului. L-am dat in judecata pentru pensie alimentara iar el ... (vezi toată discuția)
Custodie exclusiva bianca76 bianca76 buna ziua, Iata pe scurt povestea mea: am 37 ani,am fost casatorita 13 ani si in urma neintelegerilor am divortat in mai2013,la notar,de comun acord si...din ... (vezi toată discuția)
Schimbare nume de familie minor ioana_livia ioana_livia buna seara. amm trait in concubinaj 3 ani de zile. in 2011 , a venit pe lume baiatul meu. initial copilul a fost trecut pe numele meu, la insistentele tatalui ... (vezi toată discuția)