You are an idiot ... dar eu iti datorez cei X lei ai tai (ultima parte in chineza)
Sa presupunem ca avem acest text scrijelit pe un perete.
Va rog sa ma luminati cum ... "sprijin" (metaforic vorbind ... si nu prea) capatul de cerere (194 lit e NCPC) cu traducerea legalizata ... #-o avand in vedere urmatoarele:
art. 256 - Inscrisul este orice scriere care cuprinde date despre un act sau fapt juridic indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de consemnare si de stocare
art 310 - Se socoteste inceput de dovada scrisa orice scriere, chiar nesemnata si nedatata, care provine de la o persoana careia acea scriere i se opune...
art. 150 - Cand inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina ele se depun in copie certificata insotite de traducerea legalizata...
Regulamentul de aplicare a legii notarilor publici
Art. 319. - (1) Înscrisul care se traduce se prezintă notarului public în una dintre următoarele forme:
a) în original. Originalul poate fi un înscris sub semnătură privată căruia i s-a dat, după caz, dată certă, legalizare de semnătură ori certificare sau poate fi un înscris autentic;
b) în copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.
...
(4) În cazul legalizării semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat care a efectuat o traducere dintr-o limbă străină în limba română, calificarea de către notarul public a înscrisului tradus se face pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în traducerea certificată de interpretul şi traducătorul autorizat. În situaţia în care din traducerea înscrisului nu rezultă date şi informaţii suficiente pentru calificarea de către notarul public a actului tradus, acesta respinge cererea de îndeplinire a procedurii de legalizare a semnăturii interpretului şi traducătorului autorizat.
(6) Nu se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat dacă înscrisul prezentat spre traducere, înfăţişat notarului public, este în copie simplă.
Va puteti ... distra in continuare. Sa presupunem ca inscrisul initial e pe ...alt perete...de prapastie, iar art. 288 zice ca: Inscrisul de recunoastere sau de reinnoire a unei datorii preexistente face dovada impotriva debitorului, mostenitorilor sau succesorilor sai in drepturi, daca acestia nu dovedesc, prin aducerea originalului, ca recunoasterea este eronata sau inexacta.
Stiu, tot ceea ce se afla mai sus pare o exgerare. Dar este teoretic posibila.
Iar postul a fost insiprat de o situatie REALA. Traducatorul NU a tradus complet inscrisul (pe motiv ca ...exact randul ce ma interesa pe mine...e in alta limba decat engleza). Iar notarul a "ramas in pronuntare...". Si inca mai trag nadejde ca va ...descoperi dipozitiile art 277 alin 2 NCPC (inscrisul nesemnat, dar utilizat in mod obisnuit in exercitiul activitatii unei intreprinderi) art 289 si altele pe care va trebui sa le "croseteze" cu minunatul Regulamant de mai sus...
Mor de curiozitatea CALIFICARII făcute de notar a ceea ce a CALIFICAT pana acum o instanta, vreme de atat amar de ani cat s-au putut judeca procese in acestă tară si fara traduceri legalizate... (cu traduceri certificate de parte)...
Cum spunem odata, mai in gluma, mai in serios, vom ajunge in situatia de a proba ca ne-am schimbat PANTOFII, SINELE sau SOSETELE, ca o conditie a dreptului de a mai călca prin instanta romana...
Păi, hai să punem de o excepţie. Numa' că, vedeţi dumneavoastră, ne trebe musai o speţă pe rol.
Io m-aş apuca să scriu o misivă în paştună, pe care să o supuneţi procedurii de legalizare a traducerii, notarul să refuze (pe motiv de touche-u la născătoare, adică de atingere la bunele moravuri) şi, astfel, gata motivul de invocare a excepţiei în cadrul procesului în care îl reprezentaţi pe andrisant.
De un singur lucru mă tem. Să nu se sesizeze din oficiu vreo altă instituţie a statului, astfel încît să ne trezim în faţa unei noi dileme (noi din punct de vedere procedural, căci din punct de vedere jurisprudenţial şi doctrinar e veche dilema): Decizia CCR privind neconstituţionalitatea dezincriminării insultei a reactivat sau nu reşpectivele articol din codicele penal? Dacă nu, e în regulă. Dacă da, am dat de dracu', nu? Mă voi trezi că fac puşcărie pentru singura vină de a fi încercat modificarea legislaţiei privitoare la admiterea probei cu traducerea nelegalizată.
Mi-aş asuma şi riscul ăsta, dar am o rezervă: dacă onor CCR ne respinge excepţia? Se cheamă că mă voi fi sacrificat degeaba pe altarul sfînt al ştiinţei dreptului. ªi atunci zic: nu se merită, dom'le!
Eiii, eu avusei speta pe rol cu tone de corespondenta comerciala.
N-am depus traducere legalizata, ca nu se putea (erau e-mailuri si contracte fara stampila, in limba engleza) (si intr-un rand era si un extras din Icoterms, luat de pe wikipdia si de site-ul unei camere de comert, si asta neoficial).
Depusei copii semnate de traducator autorizat, fara legalizare.
Am avut si acte cu stampile si semnaturi, care s-au putut traduce legalizat.
Judele n-a cerut traduceri legalizate (habar n-am de ce).
Daca ar fi cerut, aveam deja note scrise cu prostia de mai sus, aveam si notar gata sa imi dea incheiere de refuz, sa imi serveasca in instanta.
Acelasi notar mi-a mai spus ceva:
poate sa imi faca o copie legalizata dupa orice e-mail si orice bazgalitura sub semnatura privata. Copia legalizata este deja act oficial, care se poate traduce "legalizat".
Desigur ca nu intentionam sa dau o caruta de bani pe copii legalizate numai pentru ca partenerul maghiar / olandez / german etc. nu are stampila de pus pe contract iar legea romana e tampita.
Dar recunosc ca la exceptia de neconstitutionalitate nu m-am gandit, iar cauza s-a terminat deja.
Va anunt la urmatoarea, cel tarziu prin luna martie mai astept o cauza similara.
Unii notari solicitau sa vada si ei originalele. Cred ca acest aspect nu poate fi decat benefic, pentru ca s-au realizat numeroase falsuri si traduceri dupa documente fictive...
De asemenea, prin legalizarea semnaturii traducatorului, acesta certifica faptul ca traducatorul este autorizat, si nu este de fapt un individ care si-a falsificat o hartie si si-a facut stampila.
Mda... Cu tot respectul, falsurile se investigheaza si se sanctioneaza individual, de catre organele in drept. Doar pentru ca unii sunt infractori, nu poti prezuma ca o intreaga natiune vrea sa "manareasca" traduceri si sa refuzi tuturor cetatenilor accesul la justitie.
Practic, solutii pentru a ma folosi si eu de urmatoarele inscrisuri in limba straina:
1. inscris cuprinzand reguli de inscriere in clasa a IV-a pentru un elev roman la o scoala din Luxemburg; am facut cererea oficiala care ne spune: regulile de inscriere sunt publice, la urmatoarea pagina de internet le puteti consulta. :D
2. adeverinta de salariu, primita de la un organism european international, prin programul intern de comunicare a actelor, electronic; nu se comunica actele in limba romana si nu se comunica altfel decat electronic. Nu exista stampila ori semnatura. Sunt doar cifre, arabe, surpriza, plus 2 cuvinte reprezentand functia partii, iar functia nu ne intereseaza, instanta ne-a pus in vedere necesitatea unei traduceri legalizate.
3. bilet de avion Quatar air, emis on line. Nu exista o copie fizica nici la mama lui acasa, se emite electronic si electronic ramane for ever. Ca original zic.
4. chestiunile scrise de unul dintre soti pentru celalalt, pe un perete de dormitor. Cum car peretele in spate si cui?
Dupa mine, exista solutie, insa e atat de imbecila, consumatoare de timp, bani si nervi, ca daca as prezenta-o unui jude ar zice ca-mi bat joc de el. Si ar cam avea dreptate, dar legea m-a pus s-o fac. M-as invarti in jurul cozii, legea imi permite sa ma invart in jurul cozii, dar nu sa fiu directa. Efectul ar fi acelasi: as putea traduce orice inscriere de ra... mura de brad, fie ea falsa ori contra bunelor moravuri.
:offtopic: : poate onor legiuitorii români ar trebuie să învețe din practica altor state în materie. acilea la mine la țară (și cam pe tot continentu') treaba notarului e să certifice că actul în cauză reprezintă voința liber exprimată a părții/lor. ce scrie în act nu e treaba lui și nici nu are nevoie de traducător autorizat (atunci când se solicită autentificarea unei traduceri) pentru că el certifică doar că John s-a prezentat în fața lui și a cerut autentificarea actului/traducerii în/din limba engleză. traducerea o face John și e suficient. iar dacă are nevoie de supralegalizare (ceea ce omu' de rând cunoaște ca Apostila de la Haga), John trimite actul în sine la Secretarul de Stat de la el din județ, cu cecu' pentru taxa aferentă (funcție de numărul de pagini) și gata.
pe concret, dacă am nevoie să dau o procură cuiva de acasă, scriu procura în limba română, dedesubt bag traducerea în limba băștinoasă, mă costă nimic autentificarea la notar (pentru că am cont la banca respectivă și majoritatea notarilor sunt funcționari bancari sau agenți imobiliari, și dacă n-am costă 1-2 lei de ăștia de aici) și pe urmă 10-15 verzișori pentru 1-2 pagini. a, și 42 de bani locali pentru timbru.
cât mă costă dacă apelez la autoritățiiili române (adică Consulat)? de vreo 15 de ori mai mult, bașca timp pierdut - minim 2 zile (una să depui actele, alta să le ridici)-, bașca 2-3 zile de sunat până înroșești linia la telefon să-ți faci programare că nu te duci la consulat cum vrei tu, că nu-s puși aceia să fie în slujba cetățeanului român aflat în nevoie.
ar fi fain, nu? ar fi, da' ce s-ar face atunci notarii ăia de fac bani grămadă pentru orice fleșculeț de act de care ai nevoie? de unde ar mai încasa ei bani cu sacu' de pe orice? cum să faci un contract de vânzare cumpărare fără să dai obolu' la notar? păi se poate așa ceva? în România? nu se poate!
:sorry: pentru off-topic. da' erați prea porniți ș-am zis să torn și eu niște gaz pe foc.:thumbup:
avocatnet.ro explicăm legislația
romascanu, moderator
cedeprobleme 
Ovidiu Martin Jurj 
CorinaRad