Modificãri ale legii contenciosului administrativ referitoare la excepþia de nelegalitate a unui act administrativ normativ

cred ca cererea in anulare a actului se depune la tribunal sectia contencios urmand procedura instantei pe contencios administrativ .

astept si alte opinii.

Cine si cand? Oricine si oricand?

Buna ziua,

Revin cu o alta intrebare care are legatura cu cea de mai sus.
Am depus la instanta de contencios administrativ o cerere privind exceptia de nelegalitate a uni act administrativ in decembrie 2012.
Cererea mi-a fost respinsa ca fiind inadmisibila pe motiv ca actele administrative cu caracter normativ nu mai pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate, Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare...art 4 din Legea 554/2004.
Ok...am inteles, insa cererea mea a fost depusa in decembrie 2012, iar aceasta modificare opereaza din data de 15.02.2013.
Dupa parerea mea, cererea trebuia judecata dupa forma veche a legii. Sau nu?

Multumesc

Dvs. vă referiți la modificarea alineatului 4 al art. 4 din Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 76/2012, prevedere care, începând cu data de 15.02.2013, are următorul cuprins:

Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Nu acest alineat este motivul pentru care instanța v-a respins cererea. Instanța nu ar fi putut să facă asta în temeiul unei prevederi dintr-o lege care, deși era publicată în Monitorul Oficial, încă nu intrase în vigoare. După cum puteți observa din cuprinsul art. 4 din Legea nr. 554/2004, așa cum era înainte de a fi modificat prin Legea nr. 76/2012, legiuitorul a limitat posibilitatea invocării excepției de nelegalitate numai cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual. Cu toate acestea, au existat atât opinii doctrinare cât și practică judecătorească în sensul că este admisibilă excepția de nelegalitate cu privire la actele administrative cu caracter normativ, formulată în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004.

În sensul faptului că excepţia de nelegalitate putea fi invocată numai cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual puteți citi, mai jos, un fragment din decizia nr. 5368/26.11.2009 pronunțată de Î.C.C.J. – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și un fragment din Decizia nr. 342/17.03.2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, pronunțată de Curtea Constituțională a României.

O simplă și elementară interpretare a faptului că legiuitorul a adăugat în mod expres formularea ”cu caracter individual” ne va ajuta să înțelegem că legiuitorul a căutat să excludă actele administrative cu caracter normativ de la controlul de legalitate pe calea excepției invocate sau ridicate în cadrul unui proces. Rațiunea acestei excluderi își are explicația în faptul că, potrivit art. 11, alin. (4) din aceeași lege, actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând pe calea unei acțiuni directe pentru anularea unui asemenea act administrativ. În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională printr-o serie de decizii (nr. 342/2009, nr. 944/2009, nr. 1026/2009, nr. 1163/2009), prin care a respins excepțiile de neconstituționalitate referitoare la art. 4, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta urmează să fie respinsă, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Dispoziţiile art. 52 din Legea fundamentală, invocate de autorii excepţiei, consacră dreptul de acces liber la justiţie în materia contenciosului administrativ, garantat prin dreptul persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 afectează dreptul părţii vătămate de o autoritate publică de a se adresa justiţiei, deoarece în sfera actelor administrative supuse controlului de legalitate pe calea excepţiei de nelegalitate nu intră şi actele administrative unilaterale cu caracter normativ, acestea fiind, în opinia lor, sustrase controlului judecătoresc. Or, faptul că excepţia de nelegalitate vizează, potrivit art. 4 alin. (1) din legea criticată, doar actele administrative unilaterale cu caracter individual, nu are semnificaţia excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea acţiunii directe, separate, şi nu a incidentului procedural, adică, în speţă, a excepţiei de nelegalitate. Dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 reglementează obiectul acţiunii judiciare în materia contenciosului administrativ, acesta fiind raportat la "actul administrativ unilateral" al unei autorităţi publice, fără nicio distincţie cu privire la caracterul individual ori normativ al acestuia.
Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, transpunând prevederile art. 52 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora condiţiile şi limitele exercitării dreptului [persoanei vătămate de o autoritate publică] se stabilesc prin lege organică, permit contestarea unui act administrativ cu caracter normativ pe calea unei acţiuni directe, în cadrul căreia reclamantul solicită şi beneficiază, în egală măsură ca şi partea care invocă excepţia de nelegalitate în condiţiile art. 4 alin. (1), de exercitarea controlului de legalitate din partea instanţei.