CEDO, secţia IV, hotărârea Suominen c. Finlanda, 1 iulie 2003, 37801/97
Art. 6 impune ca orice hotărâre judecătorească să fie motivată, astfel încât justiţiabilul să poată observa care dintre argumentele sale au fost acceptate şi motivele pentru care unele apărări i s-au respins.
Art. 6 („Dreptul la un proces echitabil”). Echitabilitatea procedurii. Curtea a amintit faptul că art. 6 impune ca orice hotărâre judecătorească să fie motivată, astfel încât justiţiabilul să poată observa care dintre argumentele sale au fost acceptate şi motivele pentru care unele apărări i s-au respins. În speţă, Curtea a constatat că, printr-o decizie a unui judecător, reclamantei i s-a admis prezentarea a doar două probe în cadrul unei proceduri ulterioare, fără ca soluţia instanţei să fi fost în vreun fel motivată. În aceste condiţii, chiar dacă se admite faptul că instanţele interne beneficiază de o anumită marjă de apreciere asupra admisibilităţii probelor, art. 6 a fost violat.
Stimat forumist,
În ceea ce privește întrebarea dvs privind curgerea termenului de 6 luni este posibil ca, în cazul dvs special de admitere a căii extraordinare a contestației și de rejudecare a recursului, termenul arătat de Conveție să curgă de la rejudecarea recursului, ulterioară contestației. Prim urmare, eu aș calcula termenul de la finalizarea definitivă a procesului, respectiv rejudecarea recursului.Aceasta este o excepție a calculării termenului, care, ca regulă generală, nu privește căile extraordinare - cum sunt la noi contestația, revizuirea - decât în situația excepțională a admiterii și rejudeării recursului.
Cât privește obligația instanței de motivare, da există, în caz contrar fiind violat Art. 6 al Convenției, Totuși, prin motivare nu trebuie înțeleasă și comunicarea motivării.
În acest sens, ca precedente ați putea avea în vedere Cauza Tejedor García împotriva Spaniei, hotărârea din 16 decembrie 1997, Culegerea de hotărâri şi decizii 1997-VIII, § 31, p. 2796 şi Cauza Garcίa Ruiz împotriva Spaniei [GC], nr. 30544/96, §28, CEDH 1999-I):
,,Cu toate acestea, Convenţia nevizând la garantarea drepturilor teoretice sau iluzorii ci a drepturilor concrete şi efective, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile părţilor sunt într-adevăr «audiate», adică, examinate legal de tribunalul sesizat. În acest sens, Curtea aminteşte că întinderea sarcinii pe care o au tribunalelor de a motiva deciziile lor poate varia în special în funcţie de natura deciziei. Chestiunea de a şti dacă un tribunal nu şi-a îndeplinit obligaţia sa de a face o motivaţie, care decurge din articolul 6 din Convenţie nu poate fi analizată decât în lumina circumstanţelor speţei.,,
,,Fără a solicita un răspuns detaliat la fiecare argument al reclamantului, această obligaţie presupune, totuşi, că partea vătămată să se poată aştepta la un răspuns specific şi explicit cu mijloace decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (v., Cauza Ruiz Torija şi Hiro Balani împotriva Spaniei, hotărârile din 9 decembrie 1994, seria A nr. 303-A şi 303-B, p. 12, §§29 şi 30, şi pp.29 şi 30, §§ 27 şi 28)."
Cu stimă.